10TV.md / Sute de ma┼čini spre Bucure┼čti! Moldova cere infrastructur─â care s─â o scoat─â din izolare

Sute de ma┼čini de mare tonaj, dar ┼či autoturisme au plecat ├«n convoi dinspre Moldova spre Bucure┼čti, pentru a cere din nou Guvernului urgentarea celor dou─â mari proiecte de autostrad─â pentru Moldova: mai mult | more ┬╗

NewsMaker.md : ÔÇ×Ce ├«nseamn─â Plahotniuc ÔÇô cel mai ├«ngrozitor din secretele Europei de EstÔÇŁ. Cum un articol din presa american─â a devenit scandal ├«n Moldova

Articolul despre activitatea ambasadorului SUA ├«n Germania Richard Grenell, care a fost postat pe site-ul publica╚Ťiei americane ÔÇ×ObserverÔÇŁ, a provocat mult─â zarv─â ├«n Moldova. O jum─âtate din textul intitulat ÔÇ×De ce ambasadorul mai mult | more ┬╗

Adevarul.md | Razvan Voncu : Mul┼úumim invadatorilor, c─â ne-au invadat cu bl├ónde┼úe…

ÔÇ×Trupele ruse din Transnistria reprezint─â tocmai promisiunea de noi v─ârs─âri de s├ónge, ├«n viitorÔÇť Pre┼čedintele-plagiator Igor Dodon a mul┼úumit, recent, trupelor ruse din Transnistria, pentru ÔÇ×contribu┼úia lor la evitarea v─ârs─ârii de s├óngeÔÇŁ. mai mult | more ┬╗

The Guardian : Moldova PM rules out reunification with Romania. Pavel Filip opposed to tie-up with neighbour despite growing calls for countries to unite

MoldovaÔÇÖs government has ruled out reunification with Romania despite a surge in demands for the two countries to unite. The prime minister, Pavel Filip, said MoldovaÔÇÖs place was as a sovereign state, mai mult | more ┬╗

10TV.md : Comisia European─â spune ADIO limbii ÔÇ×moldovene╚ÖtiÔÇŁ! ├Än Moldova limba de stat este rom├óna

Un europarlamentar rom├ón, Andi Cristea, a cerut Pre╚Öedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker scoaterea limbii moldovene╚Öti din lista de limbi a site-ului Comisiei Europene, sec╚Ťiunea dedicat─â Consult─ârii privind Viitorul Europei. Cristea a adresat mai mult | more ┬╗

Newsweek Romania : Pionii lui Putin. Masoneria KGB trece Prutul

Interesele spionilor ru╚Öi s-au intersectat cu afacerile masonilor ╚Öefi din Rom├ónia ╚Öi Moldova, la care au aderat ╚Öi ofi╚Ťeri din r├óndul serviciilor secrete rom├óne╚Öti. Anatol Coman ╚Öi Boris Golovin au f─âcut parte mai mult | more ┬╗

Deschide.md // DOCUMENTELE care confirmă că Shor a utilizat în campania electorală bani de la Kremlin

Portalul DESCHIDE.MD a intrat ├«n posesiunea copiilor transferului bancar din partea unei companii mixte moldo-ruse pe contul candidatului electoral al Partidului Shor, Reghina Apostolova. Faptul confirm─â corectitudinea afirma┼úiilor lui Anatol ┼×alaru, pre┼čedinte mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : Jurnali┼čtii au marcat Ziua Mondial─â a Libert─â┼úii Presei printr-un mar┼č

Jurnali┼čtii din Republica Moldova au marcat Ziua Mondial─â a libert─â┼úii presei printr-un Mar┼č al Solidarit─â┼úii. Ziari┼čtii au mers cu pancarte ├«n fa┼úa Parlamentului, Pre┼čedin┼úiei, Guvernului ┼či Consiliului Coordonator al Audiovizualului ┼či au mai mult | more ┬╗

Deschide.md | Igor Bo╚Ťan: Constantin Codreanu este un candidat curat ╚Öi de bun sim╚Ť

(26 Aprilie) Analistul politic Igor Bo╚Ťat sus╚Ťine c─â candidatul Partidului Unit─â╚Ťii Na╚Ťionale la Prim─âria Chi╚Öin─âu Constantin Codreanu nu are nimic de aface cu ÔÇ×mrejele politiceÔÇŁ de la Chi╚Öin─âu ╚Öi cel mai important mai mult | more ┬╗

10TV.md : Codreanu face dezvăluiri! Află motivul pentru care a candidat la Primăria Chișinău

Constantin Codreanu, candidat la Prim─âria Municipiului Chi╚Öin─âu: Am intrat ├«n lupt─â pentru a asigura o victorie a unioni╚Ötilor ├«n fa╚Ťa sociali╚Ötilor. Regret c─â Maia Sandu nu a candidat, ea nu a ├«n╚Ťeles mai mult | more ┬╗

ProTV.md : Retragerea trupelor militare ruse de pe regiunea Transnistreana ar putea ajunge in luna iunie pe ordinea de zi a ONU. Andrian Candu, intors de curand din SUA, spune ca a abordat subiectul acolo

Retragerea trupelor militare ruse de pe regiunea Transnistreana ar putea ajunge in luna iunie pe ordinea de zi a Organizatiei Natiunilor Unite. Presedintele parlamentului, Andrian Candu, intors de curand din Statele Unite, mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : În 2018-2021, Elveţia va investi circa 40 de milioane euro în Republica Moldova

Eleve┼úienii investesc ├«n s─ân─âtatea, ├«nv─â┼ú─âm├óntul voca┼úional, guvernarea local─â ┼či dezvoltarea economic─â din Republica Moldova. Sunt domeniile-cheie pentru care vor fi alocate circa 40 de milioane de euro. Finan┼úarea are loc ├«n cadrul mai mult | more ┬╗

Igor Dodon ┼či-ar dori ├«n Republica Moldova o dictatur─â similar─â cu cea din Belarus, referindu-se la situa┼úia economic─â mai bun─â din aceast─â ┼úar─â

Pre┼čedintele moldovean, Igor Dodon, a declarat miercuri, la finalul unei conferin┼úe de pres─â comune cu omologul s─âu belarus, Aleksandr Luka┼čenko, aflat ├«ntr-o vizit─â la Chi┼čin─âu, c─â ┼či-ar dori ├«n Republica Moldova o mai mult | more ┬╗

Elve╚Ťia va oferi Republicii Moldova asisten╚Ť─â tehnic─â de circa 43 milioane de euro, ├«n baza noii strategii de cooperare

Premierul Pavel Filip a avut ast─âzi o ├«ntrevedere cu secretarul adjunct de stat din Departamentul Federal de Externe al Confedera╚Ťiei Elve╚Ťiene, Krystyna Marty Lang. Oficialul se afl─â la Chi╚Öin─âu cu ocazia lans─ârii, mai mult | more ┬╗

Cooperarea moldo-american─â pe dimensiunea Ap─âr─ârii a fost discutat─â la Ministerul Ap─âr─ârii

CHI┼×IN─éU, 18┬áaprilie 2018┬áÔÇö Secretarul General de┬áStat, Radu Burduja, a┬áavut ast─âzi o┬á├«ntrevedere cu┬áloc┼úiitorul ┼čefului pentru planificare strategic─â din cadrul Comandamentului For╚Ťelor Armate ale SUA ├«n┬áEuropa, general de┬ábrigad─â Dawne Deskins. Cei doi oficiali au┬ádiscutat mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : Autorităţile locale vor putea gestiona terenurile lăsate în paragină

Terenurile lăsate în paragină de proprietari vor fi administrate de autorităţile publice locale. Acestea vor avea dreptul să le dea în arendă altor persoane. Prevederile sunt stipulate în proiectul noului Cod funciar. mai mult | more »

Cetăţeni din peste 30 de ţări vor putea călători în R. Moldova fără vize

Chi┼čin─âu, 12 apr. /MOLDPRES/. Decretul de promulgare, dar ┼či legea pentru modificarea ┼či completarea legisla┼úia privind resortisan┼úii statelor ter┼úe, care au obliga┼úia de┼úinerii unei vize, ┼či resortisan┼úii statelor ter┼úe, care sunt exonera┼úi mai mult | more ┬╗

#Diez.md : BNM a pus ├«n circula╚Ťie monedele de 1 ╚Öi 2 lei. P├ón─â la sf├ór╚Öitul anului urmeaz─â s─â fie lansate ╚Öi cele cu valoarea de 5 ╚Öi 10 lei

Banca Na╚Ťional─â a Moldovei a pus ├«n circula╚Ťie s─âpt─âm├óna trecut─â monedele de 1 ╚Öi 2 lei, iar cele de 5 ╚Öi 10 lei urmeaz─â s─â fie puse ├«n circula╚Ťie la sf├ór╚Öitul anului mai mult | more ┬╗

ProTV.md : Rubla slabeste evident fata de leu. Cotatia monedei rusesti a coborat de ieri pana azi cu opt la suta

Rubla slabeste evident fata de leu. Cotatia monedei rusesti a coborat de ieri pana azi cu opt la suta. Daca ieri plateam 28 de bani pentru o rubla, astazi, aceasta costa deja mai mult | more ┬╗

Deschide.md : Rogozin îi răspunde lui Filip: Rusia nu-și va retrage trupele din Transnistria!

Vicepremierul rus, Dmitrii Rogozin, sfideaz─â din nou Chi╚Öin─âul. Acesta afirm─â c─â Moscova nu va admite lichidarea a╚Öa-zisei misiuni de men╚Ťinere a p─âcii din Transnistria. Mai mult dec├ót at├ót, el sugereaz─â c─â pozi╚Ťia mai mult | more ┬╗

Despre colonelul Ion Mahu & Compania ÔÇô fost cadru al contraspionajului sovietic ┼či apoi al celui moldovenesc care i-au pus ├«n priz─â pe ÔÇ×omule┼úii verziÔÇť din Donbas

Moldoveni┼čtii care i-au pus ├«n priz─â pe ÔÇ×omule┼úii verziÔÇť din Donbas. Analiz─â realizat─â de *Nicolae ┼ó├«brigan. Despre organizarea Mar┼čului Centenar (devenit ulterior Marea Adunare Centenar─â) se ┼čtia pe la ├«nceputul lunii februarie mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : ┼×ase centre de suport ├«n afaceri vor fi deschise ├«n sudul Republicii Moldova

┼×ase centre de suport ├«n afaceri pentru a sprijini crearea ┼či dezvoltarea ├Äntreprinderilor Mici ┼či Mijlocii vor fi deschise ├«n sudul Republicii Moldova. Ac┼úiunea are loc ├«n cadrul unui proiect sus┼úinut financiar mai mult | more ┬╗

 

Monthly Archives: aprilie 2018

Timpul.md | Moni St─ânil─â „Am aflat c─â t├ón─ârul deputat Constantin Codreanu va candida la Prim─âria capitalei. Mi se pare un candidat cu ╚Öanse reale…”

Scriam, cu două săptămâni în urmă, că nu știu ce vor vota locuitorii Chișinăului. Cele mai vehiculate nume nu sunt de mare încredere, pe de o parte, pe de alta, avem de-a face cu o bătălie între partide.

├Äns─â, chiar ├«nainte de ├Änvierea Domnului, am aflat c─â ╚Öi t├ón─ârul deputat Constantin Codreanu va candida. Nu ╚Ötiu ce p─ârere ave╚Ťi voi, dar mie ├«mi pare bine. ├Än scurtul timp ├«n care ne-a reprezentat la Bucure╚Öti, a reu╚Öit s─â se impun─â ╚Öi s─â ob╚Ťin─â diferite beneficii nu doar ├«n folosul nostru, ci ╚Öi al celor de peste Prut. Constantin Codreanu, dup─â cum cei mai mul╚Ťi dintre voi ╚Ötiu deja, este deputat din partea Partidului Mi╚Öcarea Popular─â ├«n Camera Deputa╚Ťilor din Rom├ónia, prim-vicepre╚Öedinte al Partidului Unit─â╚Ťii Na╚Ťionale ╚Öi pre╚Öedinte al Comisiei pentru comunit─â┼úile de rom├óni din afara grani┼úelor ┼ú─ârii din Parlamentul Rom├óniei.

Dintre to╚Ťi deputa╚Ťii din afara grani╚Ťelor Rom├óniei, Constantin Codreanu a fost cu siguran╚Ť─â cel mai activ, cel mai prezent ├«n via╚Ťa public─â. Pe de alt─â parte, mul╚Ťi tineri ├«l cunosc dinainte de a se implica ├«n politic─â, pentru c─â a fost ├«ntotdeauna ├«n fruntea mi╚Öc─ârilor unioniste. Probabil acesta este ╚Öi motivul pentru care va pierde numeroase voturi. Sunt prea pu╚Ťini unioni╚Öti ├«n Chi╚Öin─âu.

C├ónd spun pu╚Ťini am ├«n vedere num─ârul de voturi, pe care ar trebui s─â ├«l ob╚Ťin─â Codreanu ca s─â devin─â primar. Cu toate acestea mi se pare un candidat cu ╚Öanse reale. Mai mult, am impresia c─â acest moment va lua ╚Öi pulsul unionist din ora╚Ö. Pentru c─â rezultatul acestor alegeri va fi mai eficient dec├ót orice sondaj.

Cum va reac╚Ťiona Chi╚Öin─âul la un t├ón─âr care ├«ntotdeauna s-a declarat rom├ón? Cum va fi sus╚Ťinut t├ón─ârul deputat al Parlamentului Rom├óniei, basarabean de al nostru? C├ó╚Ťi cet─â╚Ťeni vor vota pe cineva care a sim╚Ťit mereu rom├óne╚Öte ╚Öi ╚Öi-a exprimat cu orice prilej n─âdejdea reunirii cu Rom├ónia?

EpochTimes-Romania.com | Dionis Cenu┼č─â: Unioni┼čtii – cel mai vocal segment care confrunt─â deschis statalismul promovat de Dodon

Doar cu mesajul unionist este extrem de dificil s─â tranzitezi ne├«ncrederea ┼či oboseala majorit─â┼úii chi┼čin─âuienilor, care vor un proiect managerial pentru Chi┼čin─âu ┼či nicidecum unul politic sau geopolitic, afirm─â analistul.

Politologul Dionis Cenu┼č─â sus┼úine c─â ├«n campania alegerilor primarului municipiului Chi┼čin─âu elementul geopolitic este exploatat ├«n principal de c─âtre for┼úele asociate cu mi┼čcarea unionist─â, iar sociali┼čtii ocolesc discu┼úiile geopolitice deschise, deoarece ├«i pot separa de mul┼úi poten┼úiali votan┼úi.

├Äntr-un interviu pentru tribuna.md, expertul men┼úioneaz─â c─â polarizarea ├«ntre unioni┼čti ┼či statali┼čti rezult─â din mesajele primilor, care, prin vocea lui Constantin Codreanu, testeaz─â rezisten┼úa lui Ion Ceban.

ÔÇŁ├Än mod evident, unioni┼čtii reprezint─â ├«n prezent cel mai vocal segment al sistemului politic, care confrunt─â deschis statalismul promovat la scara na┼úional─â de c─âtre pre┼čedintele ┼ú─ârii. ├Äns─â Capitala este multipolar─â ┼či doar cu mesaj unionist este extrem de dificil s─â tranzitezi ne├«ncrederea ┼či oboseala majorit─â┼úii chi┼čin─âuienilor, care vor un proiect viabil pentru Chi┼čin─âu, un proiect managerial ┼či nicidecum unul politic sau geopoliticÔÇŁ, a ad─âugat politologul.

├Än context, Dionis Cenu┼č─â noteaz─â c─â unioni┼čtii reprezint─â o for┼ú─â anti-sistem, care ar putea fi gata s─â se unifice ├«naintea alegerilor din toamn─â, dac─â astfel pot s─â nimereasc─â ├«n Parlament. ÔÇŁDar cea mai u┼čoar─â solu┼úie ar fi dac─â s-ar uni cu Maia Sandu ┼či Andrei N─âstase. Aceste elemente politice sunt imprevizibile ┼či pot destabiliza construc┼úia ├«nc─â firav─â a cooper─ârii dintre Sandu ┼či N─âstase. O apropiere de unioni┼čti la fel ar putea marginaliza din punct de vedere electoral partidele lui Sandu ┼či N─âstase.ÔÇŁ

10TV.md : Arta ne Unește! Teatrul moldovenesc cucerește publicul din România

Teatrul Geneza Art din Chișinău prezintă două spectacole, în premieră, la Cluj-Napoca. Evenimentele fac parte dintr-un proiect de promovare a tinerilor artiști români, originari din Republica Moldova.

Proiectul ÔÇ×Arta ne Une╚ÖteÔÇŁ organizat de c─âtre Asocia╚Ťia Apartenen╚Ťa, sub egida Anului Centenar, a adus teatrul moldovenesc , la Cluj-Napoca, pentru a prezenta ├«n premier─â cele mai ├«ndr─âgite spectacole.

Cluj-Napoca este un oraș care atrage evenimente culturale ca un magnet, de aceea trupa Teatrului Geneza Art de la Chișinău, nu a putut rata șansa de a veni și anul acesta, ca să-și bucure din nou spectatorii români.

Echipa teatrului de la Chi╚Öin─âu a prezentat pe data de 24 aprilie spectacolul ÔÇ×Cutia Neagr─âÔÇŁ ÔÇô o comedie autentic─â despre influen╚Ťa, dependen╚Ťa ╚Öi obsesia pe care o are omul modern pentru tehnologie ├«n era digital─â ├«n care tr─âim, iar ├«n data de 26 aprilie au prezentat spectacolul ÔÇ×Invita╚Ťie la ValsÔÇŁ ÔÇô un spectacol ÔÇô m─ârturisire despre dragoste ╚Öi fric─â, despre 2 tineri ╚Öi o iubire tulbur─âtoare, m─âcinat─â de excese emo╚Ťionale, gelozie ╚Öi jocuri ale seduc╚Ťiei.

Cele dou─â spectacole au fost puse ├«n scen─â de regizoarea Daniela Burlaca care au montat ╚Öi prezentat spectacolele pentru publicul clujean, la Casa de Cultur─â a Studen┼úilor, sala ÔÇťDumitru F─ârca┼čÔÇŁ.

Spectacolele teatrului din Chi╚Öin─âu fac parte din proiectul ÔÇťArta ne Une┼čteÔÇŁ, implementat de Asocia┼úia Apartenen┼úa, din Cluj-Napoca, sub egida Anului Centenar. Acest proiect urm─âre┼čte promovarea tinerilor arti┼čti rom├óni, originari din Republica Moldova.

Proiectul ÔÇťArta ne Une┼čteÔÇŁ este ├«n parteneriat cu Consiliul Jude┼úean Cluj, Prim─âria Cluj-Napoca, Universitatea ÔÇťBabe┼č-BolyaiÔÇŁ, Casa de Cultur─â a Studen┼úilor.

Deschide.md : Românii din Republica Moldova vor avea acces pe piaţa muncii din România. Deputatul Constantin Codreanu implicat în iniţerea unui proiect de lege

Deputatul Constantin Codreanu, al─âturi de deputatul Petru Movil─â ┼či al┼úi parlamentari de la Bucure┼čti au ini┼úiat un proiect de lege care va deschide pia┼úa muncii din Rom├ónia pentru rom├ónii din Republica Moldova ┼či alte state nemembre ale Uniunii Europene.

Ini┼úiativa legislativ─â, cu impact pozitiv at├ót pentru pia┼úa muncii din Rom├ónia, c├ót ┼či pentru etnicii rom├óni din comunit─â┼úile istorice din afara grani┼úelor, vizeaz─â completarea Ordonan┼úei Guvernului nr. 25/2014 privind ├«ncadrarea ├«n munc─â ┼či deta┼čarea str─âinilor pe teritoriul Rom├óniei ┼či pentru modificarea ┼či completarea unor acte normative privind regimul str─âinilor ├«n Rom├ónia.

Ini┼úiativa prevede completarea OG nr. 25/2014 cu o nou─â liter─â, av├ónd urm─âtorul cuprins: ÔÇ×n) str─âinii vorbitori de limb─â rom├ón─â de nivel B1 sau B2, cet─â┼úeni ai Republicii Moldova ┼či ai altor state ├«n care exist─â comunit─â┼úi de rom├óni, care pot fi ├«ncadra┼úi ├«n munc─â pe teritoriul Rom├óniei pe o perioad─â de cel mult 1 anÔÇŁ. Aceast─â prevedere elimin─â obligativitatea ob┼úinerii de c─âtre angajator a avizului de angajare ├«n cazul rom├ónilor din state non-UE.

StiripeSurse.ro | George Mioc : De ce-l sus╚Ťin pe Codreanu. Un unionist la Prim─âria Chi╚Öin─âu poate schimba cursul istoriei!

Eu sunt un optimist care crede c─â visul reunific─ârii Basarabiei cu Rom├ónia se poate ├«ndeplini. ╚śi nu peste zeci de ani, ci ├«ntr-un viitor apropiat. Sunt antreprenor, aici, ├«n Statele Unite, ╚Öi am dovedit deja c─â am un spirit pragmatic. ╚śi am mai scris: sunt con╚Ötient de problemele politice ╚Öi tehnice ale reunific─ârii, dar cred c─â exist─â solu╚Ťii realiste. Sunt solu╚Ťii care pot fi implementate pe termen scurt-mediu.

Una din c─âile reunific─ârii cu Basarabia este alegerea, la Chi╚Öin─âu, a unui primar unionist, pro-european, a╚Öa cum este Constantin Codreanu, candidatul Partidului Unit─â╚Ťii Na╚Ťionale. Codreanu este ╚Öi deputat PMP ├«n Parlamentul Rom├óniei, ceea ce m─â duce cu g├óndul la unirea lui Cuza, ales domn ╚Öi la Ia╚Öi, ╚Öi la Bucure╚Öti, manevr─â politic─â prin care a dejucat manevrele taberei anti-unioniste.

Codreanu, un pro-european care vorbe╚Öte cinci limbi str─âine, a demonstrat deja c─â, ├«n calitate de parlamentar ÔÇô chiar ╚Öi ├«n opozi╚Ťie fiind ÔÇô a sprijinit activ Basarabia, nu doar a vorbit despre ceea ce se ├«nt├ómpl─â acolo. Fiind pre╚Öedinte al comisiei parlamentare pentru comunit─â╚Ťile de rom├óni din afara grani╚Ťelor, a contribuit decisiv la rezolvarea situa╚Ťiei a 30.000 de minori non-cet─â╚Ťeni, care au primit pa╚Öapoarte rom├óne╚Öti. A sus╚Ťinut deschiderea pie╚Ťei rom├óne╚Öti pentru produsele agricole de peste Prut. A promovat o idee care mie, ca om de afaceri, mi se pare foarte interesant─â: deschiderea, de c─âtre Guvernul Rom├óniei, a unui fond de investi╚Ťii ├«n Basarabia.

├Än martie, autorit─â╚Ťile rom├óne au ratat aniversarea centenarului unirii cu Basarabia. Am avut, pe de o parte, pasivitatea complet─â a pre╚Öedintelui Iohannis, care a marcat momentul printr-un comunicat bleg. Pe de alt─â parte, penalii care lucreaz─â de fapt pentru Moscova, Dragnea ╚Öi T─âriceanu, au ├«ncercat s─â confi╚Öte evenimentul, pref─âc├óndu-se c─â sus╚Ťin re-unificarea. Mitingul din 22 martie, de la Chi╚Ö

Unimedia.md : Constantin Codreanu, despre Dodon: ÔÇ×A candidat ╚Öi el la prim─ârie ╚Öi a pierdutÔÇŽ Va pierde ╚Öi minidodonul CebanÔÇŁ

Candidatul pentru alegerile locale din Chi╚Öin─âu, Constantin Codreanu, spune c─â implicarea lui Igor Dodon ├«n campania pentru prim─âria Chi╚Öin─âu, ├«n sus╚Ťinerea candidatului Ion Ceban, ar ar─âta c─â „miza acestuia la alegeri este imens─â”. Totodat─â, Codreanu sus╚Ťine c─â a╚Öa cum anterior n-a c├ó╚Ötigat Dodon ╚Öefia capitalei, nu o va c├ó╚Ötiga nici Ion Ceban.

Declara╚Ťiile au fost f─âcute ├«n cadrul unui interviu acordat B1.ro.

„Candidatul st├óngii la Chi╚Öin─âu este o marionet─â a lui Igor Dodon, care la r├óndul s─âu este marioneta lui Putin. Jocul sociali╚Ötilor este ca o matrio╚Öka ruseasc─â. Implicarea lui Dodon ├«n campanie demonstreaz─â c─â miza acestuia la alegeri este imens─â. Visul s─âu este s─â ├«ngenuncheze capitala, cel mai important bastion al unionismului, pentru a ├«ntoarce apoi R. Moldova cu spatele la Rom├ónia ╚Öi la Europa.

Vestea bun─â este c─â asocierea cu Dodon reduce considerabil ╚Öansele candidatului socialist. Igor Dodon, care ├«l recomand─â pe candidat ├«n pliante, a candidat ╚Öi el la prim─ârie ╚Öi a pierdutÔÇŽ Va pierde ╚Öi minidodonul Ceban”, a spus Codreanu pentru B1.ro.
Pub

Deputatul rom├ón se arat─â convins c─â unioni╚Ötii vor intra ├«n Parlamentul Republicii Moldova ╚Öi c─â „viitorul Republicii Moldova este ├«n ╚Öi cu Rom├ónia, ├«n ╚Öi cu Uniunea European─â”.

„Rom├ónia este prezent─â ├«n Republica Moldova, ├«n cel de-al doilea stat rom├ónesc, prin ajutoare ╚Öi finan╚Ť─âri, prin ├«nfr─â╚Ťiri ╚Öi proiecte comune. Cred cu t─ârie c─â politicienii rom├óni ar trebui s─â se implice totu╚Öi mai mult ├«n via╚Ťa social─â ╚Öi politic─â de peste Prut.

Republica Moldova este una dintre ╚Ť─ârile care au apar╚Ťinut URSS, ├«n care propaganda de limb─â rus─â este extrem de activ─â. Mass-media de limba rus─â este dominant─â pe pia╚Ťa media din Republica Moldova, iar aceasta p─âstreaz─â liniile propagandistice stabilite la Kremlin.

├Än acela╚Öi timp, trolii din Est sunt extrem de activi. Obiectivul major pe care propaganda rus─â ├«l are ├«n alegerile locale ╚Öi parlamentare din acest an ├«n R.Moldova este ├«n─âbu╚Öirea curentului unionist ├«n vederea deturn─ârii Republica Moldova din drumul ei european. ├Än ciuda eforturilor propagandi╚Ötilor de la Moscova, curentul unionist a cunoscut o cre╚Ötere semnificativ─â ├«n ultimii ani, iar Internetul ╚Öi re╚Ťelele de socializare au permis circula╚Ťia ideilor pro-europene care ├«i dau dureri de cap lui Dodon, supranumit ╚Öi pudelul lui Putin”, a mai declarat candidatul Partidului Unit─â╚Ťii Na╚Ťionale la alegerile din Chi╚Öin─âu.

Interviul integral poate fi citit pe B1.ro.

Deschide.md : Campania ÔÇ×O carte pentru educa╚Ťia taÔÇŁ // Manualele au ajuns la ╚Öcolile rom├óne╚Öti din Transnistria

├Än perioada 25-26 aprilie 2018, toate cele 8 institu╚Ťii de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt cu predare ├«n grafia latin─â din regiunea transnistrean─â au primit dona╚Ťii de carte colectate ├«n cadrul campaniei ÔÇ×O carte pentru educa╚Ťia taÔÇŁ cu genericul ÔÇ×Doneaz─â o carte, investe╚Öte ├«n viitorÔÇŁ, arat─â un comunicat al Biroului de Reintegrare.

Beneficiari sunt elevii de la Liceul Teoretic ÔÇ×Lucian BlagaÔÇŁ or. Tiraspol, Liceul Teoretic ÔÇ×Alexandru cel BunÔÇŁ or. Bender, Gimnaziul pentru copii orfani or. Bender, Liceul Teoretic ÔÇ×EvricaÔÇŁ or. R├óbni╚Ťa, Liceul Teoretic ÔÇ×╚śtefan cel MareÔÇŁ s. Doro╚Ťcaia, Liceul Teoretic ÔÇ×Mihai EminescuÔÇŁ or. Dub─âsari, Gimnaziul din Corjova ╚Öi Roghi.

Datorit─â implic─ârii persoanelor fizice, reprezentan╚Ťilor organiza╚Ťiilor de tineret, civice ╚Öi din cadrul mediului universitar at├ót din ╚Ťar─â c├ót ╚Öi din diaspor─â, elevii din aceste ╚Öcoli au primit circa 800 de volume de c─âr╚Ťi ├«n limba rom├ón─â, francez─â ╚Öi englez─â.

C─âr╚Ťile au fost transportate la institu╚Ťiile de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt din regiunea transnistrean─â ╚Öi distribuite beneficiarilor de c─âtre reprezentan╚Ťi ai Biroului politici de reintegrare ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei, Culturii ╚Öi Cercet─ârii pentru a fi utilizate ├«n procesul educa╚Ťional.

Men╚Ťion─âm c─â, campania ÔÇ×O carte pentru educa╚Ťia taÔÇŁ cu genericul ÔÇ×Doneaz─â o carte, investe╚Öte ├«n viitorÔÇŁ, a fost lansat─â pe 15 februarie 2018 de c─âtre Biroul politici de reintegrare ╚Öi a luat sf├ór╚Öit pe 31 martie 2018.

Scopul ini╚Ťierii acestei campanii a constat ├«n colectarea de c─âr╚Ťi ╚Öi materiale didactice pentru a sprijini profesorii, elevii ╚Öi copiii de la ╚Öcolile moldovene╚Öti din regiunea transnistrean─â.

TVR Moldova : Transferurile b─âne┼čti ├«n favoarea persoanelor fizice au revenit la nivelul de dinaintea crizei

Volumul transferurilor b─âne┼čti nete din str─âin─âtate ├«n favoarea persoanelor fizice prin intermediul b─âncilor din Republica Moldova a crescut ├«n primul trimestru al acestui an cu 17,8 la sut─â ┼či a revenit pe cre┼čterea dinaintea crizei provocat─â de ÔÇ×furtul miliarduluiÔÇŁ.

Remiterile s-au ridicat ├«n ianuarie-martie 2018 la 297.45 milioane de dolari SUA, ├«ns─â nu au atins ├«nc─â nivelul din aceea┼či perioad─â a anului 2014, c├ónd persoanele fizice, rezidente ┼či nerezidente, au primit prin sistemul bancar 314 milioane de dolari, informeaz─â MOLDPRES.

În luna martie 2018, prin intermediul băncilor din Republica Moldova au fost transferate din străinătate 110 milioane de dolari, cu 12 la sută mai mult faţă de perioada similară a anului precedent.

BNM precizeaz─â c─â, ├«n martie, fluctua┼úiile cursului de schimb al valutelor fa┼ú─â de dolarul SUA au contribuit cu 7.1 puncte procentuale la cre┼čterea total─â a valorii transferurilor din str─âin─âtate ├«n favoarea persoanelor fizice, ├«ns─â efectiv (elimin├óndu-se efectul cursului de schimb prin recalcularea sumelor la cursul perioadei respective a anului precedent) a fost ├«nregistrat─â o cre┼čtere a volumului transferurilor cu 4.9 la sut─â.

Circa 38 la sut─â din transferurile ├«n favoarea persoanelor fizice provin din UE, 29,4 la sut─â din ┼ú─ârile CSI ┼či 32,6 la sut─â din restul lumii. Federa┼úia Rus─â continu─â s─â de┼úin─â cea mai mare cot─â printre ┼ú─âri, respectiv 28,4 la sut─â din total transferuri, de┼či remiterile din aceast─â ┼úar─â s-au redus cu mult ├«n ultimii doi ani. Pe urm─âtoarele locuri se situeaz─â Israel (18,2 la sut─â), Italia (11,8 la sut─â), SUA (7,5 la sut─â), Germania (5,9 la sut─â), Regatul Unit al Marii Britanii ┼či al Irlandei de Nord (5,1 la sut─â). Cote mai mici de 4 la sut─â revin unor ┼ú─âri ca Fran┼úa, Turcia, Spania, Rom├ónia, Irlanda.

├Än structura pe valute, transferurilor ├«n dolari SUA le-a revenit ponderea principal─â de 46,5 la sut─â, urmate de transferurile ├«n euro ÔÇô 45,7 la sut─â ┼či cele ├«n ruble ruse┼čti ÔÇô 7,8 la sut─â.

Valoarea transferurilor de mijloace b─âne┼čti efectuate ├«n favoarea persoanelor fizice a crescut ├«n 2017 cu 11,2 la sut─â, fa┼ú─â de anul precedent, c├ónd remiterile cobor├óse la cel mai jos nivel din ultimii zece ani. Persoanele fizice (rezidente ┼či nerezidente) au primit anul trecut prin b─âncile din Republica Moldova mijloace b─âne┼čti ├«n sum─â net─â, ajustat─â sezonier, echivalent─â cu 1 miliard 199.9 milioane de dolari SUA.

Moldpres.md: Patru ani de călătorii fără vize în Uniunea Europeană pentru cetăţenii Republicii Moldova

Chi┼čin─âu, 28 apr. /MOLDPRES/. La 28 aprilie 2018 se ├«mplinesc patru ani din momentul liberaliz─ârii regimului de vize cu Uniunea European─â. Posibilitatea de a c─âl─âtori f─âr─â vize o au ├«n prezent 2.114.321 de cet─â┼úeni, de╚Ťin─âtori de pa╚Öapoarte cu date biometrice, inclusiv 148.258 cet─â┼úeni din regiunea transnistrean─â, transmite MOLDPRES cu referire la Serviciul de pres─â al MAEIE.

Regimul f─âr─â vize, prin libertatea de circula╚Ťie, a oferit posibilit─â╚Ťi noi pentru contacte ├«ntre oamenii de afaceri, pentru participarea la cursuri de instruire de scurt─â durat─â, precum ╚Öi pentru vizitarea rudelor ╚Öi prietenilor, inclusiv din diaspor─â, ceea ce a reprezentat o adev─ârat─â consolidare a contactelor interumane.

Republica Moldova a fost prima ╚Ťar─â a Parteneriatului Estic care a ob╚Ťinut regimul f─âr─â vize cu Uniunea European─â. Pe parcursul acestor patru ani, autorit─â╚Ťile moldovene╚Öti au ├«mp─ârt─â╚Öit cu ┼ú─ârile interesate din cadrul Parteneriatul Estic experien╚Ťa acumulat─â ╚Öi bunele practici, care au contribuit la realizarea acestui deziderat.

Aplicarea regimului f─âr─â vize cu Uniunea European─â s-a caracterizat prin cre┼čterea constant─â a num─ârului de cet─â╚Ťeni care au beneficiat de aceast─â facilitate. Astfel, c─âtre sf├ór┼čitul primului an de implementare, ├«n spa╚Ťiul Schengen au c─âl─âtorit 241.415 de cet─â╚Ťeni moldoveni, de╚Ťin─âtori de pa╚Öapoarte cu date biometrice; c─âtre sf├ór╚Öitul celui de-al doilea an num─ârul acestora a fost de 577.058; la finele anului trei am ajuns la 982.764, iar pentru luna aprilie 2018 cifra total─â ajunge la 1.469.917.

 

Radio Europa Libera : Acordurile agreate ├«n problematica transnistrean─â ┼či miza alegerilor de la Chi┼čin─âu

Negocierile ├«n chestiunea transnistrean─â s-au intensificat s─âpt─âm├óna aceasta, incluz├ónd semnarea unei ├«n╚Ťelegeri controversate ├«n privin╚Ťa ├«nmatricul─ârii vehiculelor din st├ónga Nistrului ╚Öi o ├«nt├ólnire a pre╚Öedintelui Igor Dodon cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski. Este ╚Öi una din temele retrospectivei s─âpt─âm├ónii.

├Än┼úelegerile la care s-a ajuns cu autorit─â┼úile din st├ónga Nistrului ridic─â mai multe semne de ├«ntrebare inclusiv din cauza repeziciunii cu care au fost luate, crede analistul politic Ion T─âb├ór┼ú─â de la Institutul ÔÇ×ViitorulÔÇŁ. ├Änt├ólnirea pre┼čedintelui Igor Dodon cu liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselskii a fost precedat─â de anun┼úul guvernului c─â a solu┼úionat pentru dou─â decenii problema accesului fermierilor moldoveni la terenurile lor de dup─â ┼čoseaua R├óbni┼úa-Tiraspol, dar ┼či decizia de a permite circula┼úia ├«n str─âin─âtate a ma┼činitlor ├«nmatriculate ├«n st├ónga Nistrului. ├Än opinia lui Ion T─âb├ór┼ú─â, deschiderea de care d─â dovad─â Tiraspolul este cel pu┼úin suspicioas─â:

ÔÇ×Toate aceste discu┼úii, toate aceste protocoale semnate duc la aceea c─â regiunea transnistrean─â cumva se deschide spre exterior, ├«ns─â autorit─â┼úile constitu┼úioanale primesc un control foarte ┼či foarte limitat asupra acestei regiuni. Esen┼úa reglement─ârii trebuie s─â fie c─â orice decizie s─â duc─â la re├«ntoarcerea regiunii transnistrene ├«n c├ómpul constitu┼úional al Republicii Moldova. Ca solu┼úie final─â aici s─â se ajung─â, or, liderii nerecunoscu┼úi de acolo, autorit─â┼úile din regiunea transnistrean─â, semn├ónd cu Chi┼čin─âul aceste documente, ├«n continuare vorbesc despre statul republicii moldovene┼čti nistrene. Ei nici nu admit c─â regiunea transnisrean─â s─â fie parte component─â a Republicii Moldova.ÔÇŁ

Pe 20 mai, capitala ├«┼či va alege primarul general. ├Än cursa electoral─â au fost ├«nregistra┼úi 12 candida┼úi. Chi┼čin─âul ├«nsumeaz─â aproape 30 la sut─â din electoratul ┼ú─ârii, prin urmare lupta politic─â pentru ┼čefia capitalei va fi una cr├óncen─â, anticipeaz─â comentatorul politic Victor Ciobanu:

ÔÇ×Doar trei candida╚Ťi au pornit ├«n aceast─â campanie cu ╚Öanse reale. Doi probabil sunt din partea guvern─ârii, aici m─â refer la a╚Öa-zisa independent─â Silvia Radu, care este varianta de baz─â, aici se va investi efort foarte mare ┼či ├«l vedem deja. PD vrea s─â-┼či p─âstreze ora┼čul sub control av├ónd ├«n vedere c─â ├«n parlamentare aici vor fi 11 circumscrip┼úii. Nu va fi o tragedie dac─â Silvia Radu nu c├ó┼čtig─â ┼či va c├ó┼čtiga Ion Ceban, candidatul sociali┼čtilor, av├ónd ├«n vedere parteneriatul deja institu┼úionalizat al democra┼úilor cu sociali┼čtii. Al treilea candidat este Andrei N─âstase care reperezint─â trei partide: PAS, PDA ┼či PLDM. Ceilal┼úi candida┼úi nu au ├«n general ┼čanse ┼či, probabil, sunt lansa┼úi ├«n campanie cu misiuni speciale, misiunile speciale fiind sustragerea voturilor de la ceilal┼úi candida┼úi.ÔÇŁ