10TV.md / Sute de ma┼čini spre Bucure┼čti! Moldova cere infrastructur─â care s─â o scoat─â din izolare

Sute de ma┼čini de mare tonaj, dar ┼či autoturisme au plecat ├«n convoi dinspre Moldova spre Bucure┼čti, pentru a cere din nou Guvernului urgentarea celor dou─â mari proiecte de autostrad─â pentru Moldova: mai mult | more ┬╗

NewsMaker.md : ÔÇ×Ce ├«nseamn─â Plahotniuc ÔÇô cel mai ├«ngrozitor din secretele Europei de EstÔÇŁ. Cum un articol din presa american─â a devenit scandal ├«n Moldova

Articolul despre activitatea ambasadorului SUA ├«n Germania Richard Grenell, care a fost postat pe site-ul publica╚Ťiei americane ÔÇ×ObserverÔÇŁ, a provocat mult─â zarv─â ├«n Moldova. O jum─âtate din textul intitulat ÔÇ×De ce ambasadorul mai mult | more ┬╗

Adevarul.md | Razvan Voncu : Mul┼úumim invadatorilor, c─â ne-au invadat cu bl├ónde┼úe…

ÔÇ×Trupele ruse din Transnistria reprezint─â tocmai promisiunea de noi v─ârs─âri de s├ónge, ├«n viitorÔÇť Pre┼čedintele-plagiator Igor Dodon a mul┼úumit, recent, trupelor ruse din Transnistria, pentru ÔÇ×contribu┼úia lor la evitarea v─ârs─ârii de s├óngeÔÇŁ. mai mult | more ┬╗

The Guardian : Moldova PM rules out reunification with Romania. Pavel Filip opposed to tie-up with neighbour despite growing calls for countries to unite

MoldovaÔÇÖs government has ruled out reunification with Romania despite a surge in demands for the two countries to unite. The prime minister, Pavel Filip, said MoldovaÔÇÖs place was as a sovereign state, mai mult | more ┬╗

10TV.md : Comisia European─â spune ADIO limbii ÔÇ×moldovene╚ÖtiÔÇŁ! ├Än Moldova limba de stat este rom├óna

Un europarlamentar rom├ón, Andi Cristea, a cerut Pre╚Öedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker scoaterea limbii moldovene╚Öti din lista de limbi a site-ului Comisiei Europene, sec╚Ťiunea dedicat─â Consult─ârii privind Viitorul Europei. Cristea a adresat mai mult | more ┬╗

Newsweek Romania : Pionii lui Putin. Masoneria KGB trece Prutul

Interesele spionilor ru╚Öi s-au intersectat cu afacerile masonilor ╚Öefi din Rom├ónia ╚Öi Moldova, la care au aderat ╚Öi ofi╚Ťeri din r├óndul serviciilor secrete rom├óne╚Öti. Anatol Coman ╚Öi Boris Golovin au f─âcut parte mai mult | more ┬╗

Deschide.md // DOCUMENTELE care confirmă că Shor a utilizat în campania electorală bani de la Kremlin

Portalul DESCHIDE.MD a intrat ├«n posesiunea copiilor transferului bancar din partea unei companii mixte moldo-ruse pe contul candidatului electoral al Partidului Shor, Reghina Apostolova. Faptul confirm─â corectitudinea afirma┼úiilor lui Anatol ┼×alaru, pre┼čedinte mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : Jurnali┼čtii au marcat Ziua Mondial─â a Libert─â┼úii Presei printr-un mar┼č

Jurnali┼čtii din Republica Moldova au marcat Ziua Mondial─â a libert─â┼úii presei printr-un Mar┼č al Solidarit─â┼úii. Ziari┼čtii au mers cu pancarte ├«n fa┼úa Parlamentului, Pre┼čedin┼úiei, Guvernului ┼či Consiliului Coordonator al Audiovizualului ┼či au mai mult | more ┬╗

Deschide.md | Igor Bo╚Ťan: Constantin Codreanu este un candidat curat ╚Öi de bun sim╚Ť

(26 Aprilie) Analistul politic Igor Bo╚Ťat sus╚Ťine c─â candidatul Partidului Unit─â╚Ťii Na╚Ťionale la Prim─âria Chi╚Öin─âu Constantin Codreanu nu are nimic de aface cu ÔÇ×mrejele politiceÔÇŁ de la Chi╚Öin─âu ╚Öi cel mai important mai mult | more ┬╗

10TV.md : Codreanu face dezvăluiri! Află motivul pentru care a candidat la Primăria Chișinău

Constantin Codreanu, candidat la Prim─âria Municipiului Chi╚Öin─âu: Am intrat ├«n lupt─â pentru a asigura o victorie a unioni╚Ötilor ├«n fa╚Ťa sociali╚Ötilor. Regret c─â Maia Sandu nu a candidat, ea nu a ├«n╚Ťeles mai mult | more ┬╗

ProTV.md : Retragerea trupelor militare ruse de pe regiunea Transnistreana ar putea ajunge in luna iunie pe ordinea de zi a ONU. Andrian Candu, intors de curand din SUA, spune ca a abordat subiectul acolo

Retragerea trupelor militare ruse de pe regiunea Transnistreana ar putea ajunge in luna iunie pe ordinea de zi a Organizatiei Natiunilor Unite. Presedintele parlamentului, Andrian Candu, intors de curand din Statele Unite, mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : În 2018-2021, Elveţia va investi circa 40 de milioane euro în Republica Moldova

Eleve┼úienii investesc ├«n s─ân─âtatea, ├«nv─â┼ú─âm├óntul voca┼úional, guvernarea local─â ┼či dezvoltarea economic─â din Republica Moldova. Sunt domeniile-cheie pentru care vor fi alocate circa 40 de milioane de euro. Finan┼úarea are loc ├«n cadrul mai mult | more ┬╗

Igor Dodon ┼či-ar dori ├«n Republica Moldova o dictatur─â similar─â cu cea din Belarus, referindu-se la situa┼úia economic─â mai bun─â din aceast─â ┼úar─â

Pre┼čedintele moldovean, Igor Dodon, a declarat miercuri, la finalul unei conferin┼úe de pres─â comune cu omologul s─âu belarus, Aleksandr Luka┼čenko, aflat ├«ntr-o vizit─â la Chi┼čin─âu, c─â ┼či-ar dori ├«n Republica Moldova o mai mult | more ┬╗

Elve╚Ťia va oferi Republicii Moldova asisten╚Ť─â tehnic─â de circa 43 milioane de euro, ├«n baza noii strategii de cooperare

Premierul Pavel Filip a avut ast─âzi o ├«ntrevedere cu secretarul adjunct de stat din Departamentul Federal de Externe al Confedera╚Ťiei Elve╚Ťiene, Krystyna Marty Lang. Oficialul se afl─â la Chi╚Öin─âu cu ocazia lans─ârii, mai mult | more ┬╗

Cooperarea moldo-american─â pe dimensiunea Ap─âr─ârii a fost discutat─â la Ministerul Ap─âr─ârii

CHI┼×IN─éU, 18┬áaprilie 2018┬áÔÇö Secretarul General de┬áStat, Radu Burduja, a┬áavut ast─âzi o┬á├«ntrevedere cu┬áloc┼úiitorul ┼čefului pentru planificare strategic─â din cadrul Comandamentului For╚Ťelor Armate ale SUA ├«n┬áEuropa, general de┬ábrigad─â Dawne Deskins. Cei doi oficiali au┬ádiscutat mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : Autorităţile locale vor putea gestiona terenurile lăsate în paragină

Terenurile lăsate în paragină de proprietari vor fi administrate de autorităţile publice locale. Acestea vor avea dreptul să le dea în arendă altor persoane. Prevederile sunt stipulate în proiectul noului Cod funciar. mai mult | more »

Cetăţeni din peste 30 de ţări vor putea călători în R. Moldova fără vize

Chi┼čin─âu, 12 apr. /MOLDPRES/. Decretul de promulgare, dar ┼či legea pentru modificarea ┼či completarea legisla┼úia privind resortisan┼úii statelor ter┼úe, care au obliga┼úia de┼úinerii unei vize, ┼či resortisan┼úii statelor ter┼úe, care sunt exonera┼úi mai mult | more ┬╗

#Diez.md : BNM a pus ├«n circula╚Ťie monedele de 1 ╚Öi 2 lei. P├ón─â la sf├ór╚Öitul anului urmeaz─â s─â fie lansate ╚Öi cele cu valoarea de 5 ╚Öi 10 lei

Banca Na╚Ťional─â a Moldovei a pus ├«n circula╚Ťie s─âpt─âm├óna trecut─â monedele de 1 ╚Öi 2 lei, iar cele de 5 ╚Öi 10 lei urmeaz─â s─â fie puse ├«n circula╚Ťie la sf├ór╚Öitul anului mai mult | more ┬╗

ProTV.md : Rubla slabeste evident fata de leu. Cotatia monedei rusesti a coborat de ieri pana azi cu opt la suta

Rubla slabeste evident fata de leu. Cotatia monedei rusesti a coborat de ieri pana azi cu opt la suta. Daca ieri plateam 28 de bani pentru o rubla, astazi, aceasta costa deja mai mult | more ┬╗

Deschide.md : Rogozin îi răspunde lui Filip: Rusia nu-și va retrage trupele din Transnistria!

Vicepremierul rus, Dmitrii Rogozin, sfideaz─â din nou Chi╚Öin─âul. Acesta afirm─â c─â Moscova nu va admite lichidarea a╚Öa-zisei misiuni de men╚Ťinere a p─âcii din Transnistria. Mai mult dec├ót at├ót, el sugereaz─â c─â pozi╚Ťia mai mult | more ┬╗

Despre colonelul Ion Mahu & Compania ÔÇô fost cadru al contraspionajului sovietic ┼či apoi al celui moldovenesc care i-au pus ├«n priz─â pe ÔÇ×omule┼úii verziÔÇť din Donbas

Moldoveni┼čtii care i-au pus ├«n priz─â pe ÔÇ×omule┼úii verziÔÇť din Donbas. Analiz─â realizat─â de *Nicolae ┼ó├«brigan. Despre organizarea Mar┼čului Centenar (devenit ulterior Marea Adunare Centenar─â) se ┼čtia pe la ├«nceputul lunii februarie mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : ┼×ase centre de suport ├«n afaceri vor fi deschise ├«n sudul Republicii Moldova

┼×ase centre de suport ├«n afaceri pentru a sprijini crearea ┼či dezvoltarea ├Äntreprinderilor Mici ┼či Mijlocii vor fi deschise ├«n sudul Republicii Moldova. Ac┼úiunea are loc ├«n cadrul unui proiect sus┼úinut financiar mai mult | more ┬╗

 

Category Archives: Moldova

Asculta Europa Libera | Liliana Barb─âro╚Öie : ÔÇ×Iluzii ┼či deziluzii electoraleÔÇŁ (Nicolae Negru/Ziarul Na╚Ťional)

ÔÇ×Alegerile din Chi╚Öin─âu demonstreaz─â c─â PDM nu este atotputernicÔÇŁ (Andrei Popov/infotag.md).

O concluzie a comentatorilor despre alegerile par┼úiale locale de duminic─â e c─â rezultatele din Chi┼čin─âu ┼či B─âl┼úi au reaprins speran╚Ťa schimb─ârii clasei politice ├«n Republica Moldova. Despre aceasta scrie Viltalie C─âlug─âreanu pe pagina de internet a postului de radio Deutsche Welle dw.com. ÔÇ×Miza acestui scrutin este, totu╚Öi, uria╚Ö─â, av├ónd ├«n vedere tendin╚Ťa guvern─ârii, dirijate de PD, de a controla teritoriul ├«n perspectiva alegerilor parlamentare din toamna acestui anÔÇŁ, men╚Ťioneaz─â jurnalistul.

Nicolae Negru constat─â ├«n ├«ntr-un editorial ÔÇ×Iluzii ┼či deziluzii electoraleÔÇŁ ziarulnational.md c─â proeuropenii ar trebui s─â-i fie recunosc─âtori Silviei Radu, pentru c─â dac─â nu candida, Ion Ceban ar fi c├ó╚Ötigat din primul tur ╚Öi Chi┼čin─âul ar fi avut deja un primar cu stea sovietic─â ├«n frunte ╚Öi binecuv├óntare de la Putin. O alt─â concluzie a lui Negru ┼úine de perspectiva parlamentarelor: dac─â nu a reu╚Öit ├«n capital─â, blocul electoral PDA-PAS nu are cum s─â ia peste 50 % din voturi pe restul teritoriului, ╚Öi viitoarea guvernare proeuropean─â va fi imposibil─â f─âr─â partidul lui Plahotniuc. ├Äntreb├óndu-se ce va face PD ├«n turul doi al alegerilor, Negru admite c─â cel mai probabil, ├«i va ├«ntinde lui N─âstase ÔÇ×m─ârul otr─âvitÔÇŁ refuzat de Maia Sandu ├«n preziden╚Ťiale, dar ├«l va sprijini pe Ceban. Nu Silvia Radu, ci Ion Ceban se arat─â s─â fie adev─âratul candidat al lui Plahotniuc, conchide Negru.

Editorialistul Dumitru Barbalat respinge ├«n Moldavskie Vedomosti (vedomosti.md) ideea c─â partidul de guvern─âm├ónt n-ar fi luat ├«n calcul toate variantele, inclusiv cea a e╚Öecului la Chi╚Öin─âu ╚Öi B─âl╚Ťi. S-ar putea s─â fei un e┼čec deliberat, ÔÇ×de dragul victoriei la parlamentareÔÇŁ. Ced├ónd Chi╚Öin─âul ╚Öi B─âl╚Ťiul, PDM a strecurat oponen╚Ťilor o momeal─â, admite comentatorul, lupta adev─ârat─â rezerv├ónd-o pentru toamn─â. ├Än felul acesta ei au adormit vigilen╚Ťa societ─â╚Ťii ╚Öi oponen╚Ťilor.


Cum arată și ce lungime au buletinele de vot pentru alegerile de mâine. În afara de Chisinau si Balti, maine inca 5 localitati isi vor alege primarul

Buletinele de vot din Capital─â sunt cele mai lungi ╚Öi m─âsoar─â 32 de centimetri. Acestea sunt at├ót ├«n limba rom├ón─â, c├ót ╚Öi ├«n rus─â ╚Öi con╚Ťin numele celor 11 candida╚Ťi care vor s─â ajung─â la c├órma primariei.

In afara de Chisinau, maine inca 6 localitati isi vor alege primarul, scrie protv.md.

Buletinul de vot din Capitala este cel mai lung, dat fiind faptul ca aici au fost inregistrati cei mai multi candidati.

Cei 11 de concurenti electorali se vor regasi maine pe un buletin de 32 de centrimetri lungime si 14 centrimentri latime. In aceste dimensiuni regasim simbolul electoral, numele candidatilor, dar si apartenenta politica.

Totodata, pe fiecare buletin este scris numarul sectiei de votare, dar si numarul circumscriptiei electorale. Costul unui buletin de vot pentru alegerile din capitala este 28 de bani, adica, in total au fost cheltuiti aproximativ 178 de mii de lei.

Pentru scurtinul din Chisinau au fost tiparite 634.547 de buletine de vot, dintre care peste 400 de mii in limba romana. Iar pentru municipiul Balti au fost tiparite 105.275 de buletine, dintre care peste 50 de mii sunt in romana. Costul buletinului este cu patru bani mai ieftin decat cel din Chisinau si a costat 24 de bani.

La Balti sunt astepati la urne peste 105 mii de persoane. Pentru ei vor fi deschise 58 de sectii de votare. In afara de Chisinau si Balti, maine inca 5 localitati isi vor alege primarul. Este vorba comuna Leuseni si satul Nemteni din raionul Hancesti, Volovita, raionul Soroca, comuna Jora de Mijloc din raionul Orhei si in comuna Parlita, raionul Ungheni. Pentru cele 7 localitati au fost tiparite in total 752 460 de buletine de vot, dintre care 474 de mii in limba romana si restul in limba rusa.

Radio Europa Libera | Iulian Chifu: ÔÇ×Ideea unei na╚Ťiunii civice moldovene╚Öti este o copil─ârieÔÇŁ

Despre miza alegerilor locale ╚Öi perspectiva alegerilor generale, despre procesul de reglementare transnistrean─â, despre ├«nt├ólnirea Merkel-Putin de la Soci – o discu╚Ťie cu Iulian Chifu, analist de politic─â extern─â rom├ón, fost consilier preziden╚Ťial, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor.

Europa Liber─â: Pornim aceast─â discu╚Ťie, ├«ntreb├óndu-v─â dac─â ╚Öi aceste alegeri locale au o miz─â geopolitic─â?

Iulian Chifu: ÔÇ×Offf! Chiar dac─â ├«n primul tur s─â zicem c─â e o chestiune care nu se revede, miza politic─â nu are cum s─â lipseasc─â, iar mobilizarea nici nu se poate face ├«n Chi╚Öin─âu, ca ╚Öi ├«n Republica Moldova ca atare, f─âr─â aceast─â miz─â geopolitic─â. Toate tentativele de a face nara╚Ťiuni alternative n-au dat niciodat─â rezultate, mai mult sunt multe dintre nara╚Ťiunile alternative care deja s-au uzat p├ón─â s─â ajung─â s─â produc─â un efect. Deci, cred c─â ├«n continuare Chi╚Öin─âul, Republica Moldova ca atare sunt mize cu component─â geopolitic─â masiv─â, mai ales acum c├ónd polarizarea ├«n raporturile cu Federa╚Ťia Rus─â s-a produs ├«n termeni at├ót de acu╚Ťi.ÔÇŁ

Europa Liber─â: Politicienii sunt ├«nvinui╚Ťi c─â ei fac jocul ╚Öi polarizeaz─â societatea ├«ntre cei care ar ├«mbr─â╚Ťi╚Öa op╚Ťiunea estic─â ╚Öi cei care ├«╚Öi v─âd viitorul mai aproape de Vest. Ce trebuie s─â se ├«nt├ómple ├«n r├óndul clasei politice ca s─â se schimbe aceast─â percep╚Ťie c─â politicianul nu neap─ârat vrea s─â manipuleze cu geopolitica?

Iulian Chifu: ÔÇ×Politicianul nu poate face nimic altceva dec├ót ├«i arat─â sondajele de opinie, respectiv popula╚Ťia c─âreia i se adreseaz─â. Nu putem s─â vorbim ├«n al╚Ťi termeni odat─â ce la nivelul Republicii Moldova avem un pre╚Öedinte pro-rus asumat, ostentativ, exhibi╚Ťionist de acum de-a dreptul, care chiar face caz de aceast─â orientare a sa ╚Öi o guvernare declarat─â pro-european─â, care face caz pe partea cealalt─â de propria sa orientare. Nu e o chestiune ├«ns─â a politicienilor. Dac─â ei ar merge pe o tem─â chiar polarizant─â, care nu ar fi ├«n interiorul profund al popula╚Ťiei, aceast─â tem─â n-are cum s─â prind─â. Este exact chestiunea de baz─â a diferen╚Ťei dintre rom├ón ╚Öi moldovean, vorbitor de limb─â rom├ón─â sau a╚Öa-numit─â moldoveneasc─â. Evident c─â o asemenea dihotomie nu poate fi utilizat─â de un politician, dac─â ea nu are r─âd─âcini ad├ónci, cel pu╚Ťin pe o mas─â critic─â din societate, iar un salt este ╚Öi, a╚Ö spune eu, iluzoriu. Ideea unei construc╚Ťii a unei ipotetice societ─â╚Ťi civile moldovene╚Öti sau a na╚Ťiunii civice moldovene╚Öti este o copil─ârie; am v─âzut-o ├«n decursul a treizeci de ani.ÔÇŁ

Trustul nostru de presa [ ­čŚúMAECENAS MOLDAVIAE ]

Actualitatea.md
Cugetul.md
Financiarul.md
Moldoveanca.md
OraLocala.md
Puterea.md

Capitala.md
Cuvantul.md
Jurnalul.md
Moldoveanul.md
Plaiul.md
Sportul.md

Cotidian.md
Desteptarea.md
Meridian.md
National.md
PlaiulOrheaian.md

Moldpres.md: Patru ani de călătorii fără vize în Uniunea Europeană pentru cetăţenii Republicii Moldova

Chi┼čin─âu, 28 apr. /MOLDPRES/. La 28 aprilie 2018 se ├«mplinesc patru ani din momentul liberaliz─ârii regimului de vize cu Uniunea European─â. Posibilitatea de a c─âl─âtori f─âr─â vize o au ├«n prezent 2.114.321 de cet─â┼úeni, de╚Ťin─âtori de pa╚Öapoarte cu date biometrice, inclusiv 148.258 cet─â┼úeni din regiunea transnistrean─â, transmite MOLDPRES cu referire la Serviciul de pres─â al MAEIE.

Regimul f─âr─â vize, prin libertatea de circula╚Ťie, a oferit posibilit─â╚Ťi noi pentru contacte ├«ntre oamenii de afaceri, pentru participarea la cursuri de instruire de scurt─â durat─â, precum ╚Öi pentru vizitarea rudelor ╚Öi prietenilor, inclusiv din diaspor─â, ceea ce a reprezentat o adev─ârat─â consolidare a contactelor interumane.

Republica Moldova a fost prima ╚Ťar─â a Parteneriatului Estic care a ob╚Ťinut regimul f─âr─â vize cu Uniunea European─â. Pe parcursul acestor patru ani, autorit─â╚Ťile moldovene╚Öti au ├«mp─ârt─â╚Öit cu ┼ú─ârile interesate din cadrul Parteneriatul Estic experien╚Ťa acumulat─â ╚Öi bunele practici, care au contribuit la realizarea acestui deziderat.

Aplicarea regimului f─âr─â vize cu Uniunea European─â s-a caracterizat prin cre┼čterea constant─â a num─ârului de cet─â╚Ťeni care au beneficiat de aceast─â facilitate. Astfel, c─âtre sf├ór┼čitul primului an de implementare, ├«n spa╚Ťiul Schengen au c─âl─âtorit 241.415 de cet─â╚Ťeni moldoveni, de╚Ťin─âtori de pa╚Öapoarte cu date biometrice; c─âtre sf├ór╚Öitul celui de-al doilea an num─ârul acestora a fost de 577.058; la finele anului trei am ajuns la 982.764, iar pentru luna aprilie 2018 cifra total─â ajunge la 1.469.917.

 

Trustul nostru de presa [ ­čŚúMAECENAS MOLDAVIAE ]

Actualitatea.md
Cugetul.md
Financiarul.md
Moldoveanca.md
OraLocala.md
Puterea.md

Capitala.md
Cuvantul.md
Jurnalul.md
Moldoveanul.md
Plaiul.md
Sportul.md

Cotidian.md
Desteptarea.md
Meridian.md
National.md
PlaiulOrheaian.md

Se împlinesc 26 de ani de când Rusia a atacat R.Moldova la Nistru

Ast─âzi se ├«mplinesc 26 de ani la r─âzboiul de independen╚Ť─â moldo-rus din 1992. Evenimentul provocat de c─âtre Rusia s-a declan┼čat pe 2 martie 1992, dup─â ce pre┼čedintele de atunci, Mircea Snegur, a autorizat o interven┼úie militar─â ├«mpotriva for┼úelor rebele care atacaser─â posturile de poli┼úie loiale Chi┼čin─âului de pe malul st├óng al Nistrului.

Ini┼úial, pe 2 septembrie 1990, Tiraspolul a proclamat independen┼úa regiunii, iar doi ani mai t├órziu a ├«nceput r─âzboiul. Efective ale g─ârzii transnistrene ┼či unit─â┼úi de cazaci au atacat postul de poli┼úie din Dub─âsari. ├Än acea perioad─â Republica Moldova nu avea armat─â. Astfel, autorit─â┼úile de la Chi┼čin─âu au ripostat cu for┼úele poli┼úiei.

├Än conflict au fost implica┼úi ┼či militari ru┼či, Armata a 14-a, cu un efectiv de peste 6000 de solda┼úi, ajutat─â de regimente ├«ntregi de mercenari cazaci adu┼či din stepele calmuce, din Siberia ┼či str─âfundurile Asiei.

La 21 iulie 1992, a fost semnat acordul de ├«ncetare a focului ├«ntre ex-pre┼čedintele Mircea Snegur ┼či pre┼čedintele de atunci al Rusiei, Boris El┼úin.

├Än timpul conflictului armat, cele mai grele lupte s-au dat la Dub─âsari, Corjova, Co┼čni┼úa, Cocieri, Roghi, Tighina ┼či Varni┼úa. Potrivit datelor Ministerului Ap─âr─ârii, ├«n timpul conflictului au murit 286 de oameni, iar al┼úi 284 au r─âmas invalizi.

 

61 pentru UNIRE. Raionul Telene╚Öti s-a activizat ╚Öi semneaz─â declara╚Ťie dup─â declara╚Ťie

Cea de-a 61-a Declara╚Ťie de Unire a fost votat─â, ast─âzi, de satul Br├«nzenii Noi, raionul Telene╚Öti.

Iat─â ce localit─â╚Ťi au votat p├ón─â acum actul reunificator:

  1. Parcova (Edine╚Ť);
  2. Ulmu (Ialoveni);
  3. Bardar (Ialoveni);
  4. Ruseștii Noi (Ialoveni);
  5. Puhoi (Ialoveni);
  6. V─âsieni (Ialoveni);
  7. Fe╚Öteli╚Ťa (╚śtefan Vod─â);
  8. Opaci (Căușeni);
  9. Gotești (Cantemir);
  10. Săseni (Călărași);
  11. Nișcani (Călărași);
  12. Sărătenii Vechi (Telenești);
  13. Grătiești (Municipiul Chișinău);
  14. Boghiceni (Hîncești);
  15. Codreanca (Strășeni);
  16. Floreni (Anenii Noi);
  17. T├ór╚Öi╚Ťei (Telene╚Öti);
  18. M─âgurele (Ungheni);
  19. R─âzeni (Ialoveni);
  20. Cucoara (Cahul);
  21. Băcioi (Chișinău;
  22. Meleșeni (Călărași);

ÔÇ×’Nainte! ‘Nainte spre Marea Unire…ÔÇŁ. ├Änc─â o localitate a semnat Declara╚Ťia de Unire cu Rom├ónia

Consiliul Comunei S─âr─âtenii Vechi din raionul Telene╚Öti a votat ast─âzi unanim Declara╚Ťia de Unire cu Rom├ónia.

Aceasta este a 12 localitate din R.Moldova care semneaz─â o astfel de declara╚Ťie simbolic─â. Ultima fiind satul Ni╚Öcani din raionul C─âl─âra╚Öi.

Gestul ╚Öi decizia ale╚Öilor locali fac parte dintr-un proiect ini╚Ťiat de Platforma Civic─â ÔÇ×Ac╚Ťiunea 2012ÔÇŁ. Ini╚Ťiatorii proiectului se a╚Öteapt─â ca, ├«n acest an, al Centenarului Marii Unirii, ├«n jur de 100 de localit─â╚Ťi s─â adopte acest─â decizie, fie ea ╚Öi simbolic─â, apropiind astfel Unirea celor dou─â state rom├óne╚Öti.

Alte 10 localit─â╚Ťi din partea st├óng─â a Prutului, ├«ncep├ónd cu 23 ianuarie,┬áau adoptat aceast─â Declara╚Ťie de Unire.┬áEste vorba de, localit─â╚Ťile┬áParcova din Raionul Edine╚Ť,┬áGote╚Öti din Cantemir,┬áS─âseni, raionul C─âl─âra╚Öi, Festeli╚Ťa din ╚śtefan Vod─â,┬ásatul Opaci din raionul C─âu┼čeni,┬áUlmu, Bardar ╚Öi Ruse╚Ötii Noi, V─âsieni ╚Öi Puhoi, inclusiv de un consilier socialist,┬á┬ádin raionul Iloveni.

Zilele trecute, semnarea acestor Declara╚Ťii de Unire l-a sup─ârat foc pe Igor Dodon, care a cerut pedepsirea factorilor implica┼úi ├«n ac┼úiunile ÔÇ×antistatale, antipopulare ┼či anticonstitu┼úionaleÔÇŁ, solicit├ónd convocarea Consiliului Superior de Securitate ╚Öi tragerea la r─âspundere a ale╚Öilor locali de c─âtre SIS ╚Öi MAI.

Mai apoi, ale╚Öii locali din Ruse╚Ötii Noi raionul Ialoveni, satul Parcova raionul Edine╚Ť ╚Öi satul Puhoi raionul Ialoveni au spus c─â au f─âcut ce le spune sufletul, iar gestul lui Dodon este un semnal de disperare.

Ce spune premierul Pavel Filip despre aceste declara╚Ťii:┬áPrim─âriile semneaz─â ÔÇ×UnireaÔÇŁ // Filip: Am ╚Öi eu sentimente, dar prioritar e s─â facem via╚Ťa mai bun─â

Cum sa trimiti euro, lire si dolari din Drumul Taberei în UE si in Republica Moldova

Smith&Smith, institutie de Plata, autorizata de catre BNR, a lansat, de ziua Micii Uniri, primul automat de transfer de bani prin intermediul caruia se pot face plati catre beneficiari in lei, euro, lire si dolari.

Potrivit companiei, platile se pot face la un curs mai bun decat cel practicat de sistemul bancar. Automatul de transfer de bani accepta doar lei si este instalat in Centrul Comercial Auchan din Drumul Taberei, Bucuresti.

Platile pot reprezenta atat remiteri de bani catre cele 75 de agentii Smith&Smith din toata Romania si catre cele 100 de agentii Victoria Bank din Republica Moldova, cat si plati in conturi bancare in Romania si Uniunea Europeana.

Platile pot reprezenta: rate credit; rate leasing; taxe; impozite; amenzi; facturi etc.

Compania va dezvolta, in urmatorii doi ani, o retea formata din astfel de aparate ce vor fi amplasate in centre comerciale, statii de benzinarie si in orice locatie care sa-i permita clientului accesibilitate pana la ore tarzii.

Lansarea primului automat de transfer de bani a fost facuta pe 24 ianuarie, deoarece aparatul poate fi utilizat si de cei care vor sa trimita bani in Republica Moldova.