📰 Actualitatea 📰 Casa Presei 📰 Cotidian 📰 Cuvântul 📰 Financiarul 📰 Gazeta 📰 Informația 📰 Internațional 📰 Jurnalistul 📰 Libertatea 📰 Meridian 📰 Național 📰 Națiunea 📰 Observator 📰 Replica 📰 Reporter 📰 Sportul    🇲🇩 🇿 🇮 🇦 🇷 🇪•MD

-2.8 C
Chișinău
luni, 25 noiembrie 2024

Marco Badea „Ziua 83 a războiului pornit de Vladimir Putin în Ucraina”

Must read

Rezum mai jos cele mai importante informații din ziua cu numărul 83 a războiului pornit de Vladimir Putin în Ucraina, culese și verificate de la ora 09:30 până la ora 19:40. În rest, vă îndemn să aruncați o privire în LIVE TEXT-ul pe care îl ținem pe Digi24.ro de când a început invazia rusă (https://bit.ly/3wm4lUO), pentru că acolo vă punem la curent cu info pe larg, foto și video care au legătură cu cele mai noi evenimente.

🔴 Evacuarea a sute de luptători ucraineni, mulți dintre ei răniți, în orașele controlate de ruși, a marcat probabil sfârșitul celei mai lungi și mai sângeroase bătălii desfășurate până acum în războiul pronit de Vladimir Putin în Ucraina și reprezintă în același timp o înfrângere semnificativă pentru autoritățile de la Kiev. Mariupol este acum un oraș în ruină, după un asediu rusesc despre care Ucraina spune că a ucis zeci de mii de oameni.
🔴 De la începutul invaziei, de pe 24 februarie, rușii și-au concentrat mare parte din forțe și atacuri asupra orașului Mariupol pentru a încerca să creeze un coridor terestru între Crimeea și estul Ucrainei și să paralizeze astfel economia ucraineană prin blocarea exporturilor prin portul asediat de la Marea Azov.
🔴 Estimările ucrainene și occidentale spun că peste 20.000 de civili au murit în Mariupol, mulți alții au fost răniți și mii au fost forțați să părăsească orașul. Capturarea Mariupolui le permite rușilor să-și alăture trupele staționate în prezent în sudul Ucrainei. Cucerirea acestui oraș, cunoscut cândva drept „poarta maritimă a Donbasului”, înseamnă, de asemenea, că rușii controlează 80% din coasta Mării Negre, ceea ce este vital pentru comerțul ucrainean și internațional.
🔴 Capturarea Mariupolului îseamnă pentru ruși și „salvarea” fostului teritoriu rusesc. Însuși Vladimir Putin vede întreaga zonă din jurul Mării Negre, inclusiv Mariupol, ca parte istorică a Rusiei. Imperiul Rus a revendicat-o ca Novorossiya (Noua Rusie) în secolul al XVIII-lea, după ce a luptat cu otomanii de acolo. De altfel, mai mulți oameni din sudul și estul Ucrainei vorbesc și se consideră etnici ruși, de aceea crede Moscova că poate să controleze pe termen lung acel teritoriu. Putin vrea să recreeze în zonă o „sferă de influență” în stil sovietic.
🔴 Dar natura brutală a războiului, suplimentată de rezistența ucraineană, a făcut acest lucru mult mai dificil. Unii dintre analiștii occidentali ai războiului din Ucraina cred însă că modul în care rușii au desfășurat ceea ce ei consideră în continuare „o operațiune militară specială” a dus la situația în care chiar și zonele anterior pro-ruse au devenit destul de anti-ruse.
🔴 Mariupol este un oraș-port cheie la Marea Neagră, iar combinatul siderurgic Azovstal, unde s-au adăpostit ultimii apărători ucraineni, era înainte de război una dintre cele mai mari fabrici din Europa.
🔴 Cucerirea orașului Mariupol de către Rusia este semnificativă din punct de vedere psihologic pentru ambele părți în acest război. O victorie a rușilor la Mariupol permite Kremlinului să arate populației, prin intermediul mass-media controlate de stat, că Rusia își atinge obiectivele și face progrese.
🔴 Ucrainenii spuneau că pierderea orașului ar fi o lovitură majoră, nu doar militar și economic, ci și pentru moralul bărbaților și femeilor care luptă pe teren, apărându-și țara.
🔴 Mariupol este primul oraș important care cade în mâinile rușilor după Herson, un oraș mult mai puțin important din punct de vedere strategic, care nu a fost apărat aproape deloc.
🔴 Un parlamentar rus care participă la negocierile de pace cu Ucraina a declarat, marți, că militarii ucraineni care s-au aflat la Azovstal „nu merită să trăiască” și că Rusia ar trebui să ia în considerare pedeapsa cu moartea pentru „luptătorii naționaliști” din Batalionul Azov, relatează Reuters.
🔴 De altfel, președintele Camerei inferioare a parlamentului rus, a ordonat parlamentarilor să elaboreze un ordin permanent care să interzică schimbul de luptători Azovstal cu prizonierii de război ruși.
🔴 Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a precizat că militarii capturați „vor fi tratați conform normelor internaționale”. Întrebat în conferinţa sa de presă zilnică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a refuzat să spună dacă aceşti soldaţi ucraineni vor fi consideraţi drept prizonieri de război sau criminali de război, în timp ce Moscova îi califică pe mulţi militari ucraineni, în special pe cei din batalionul Azov din Mariupol, drept „bande armate neonaziste”. „Voi aminti declaraţia lui Putin, ei vor fi trataţi în conformitate cu dreptul internaţional”, a spus Dmitri Peskov.
🔴 Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a mai declarat că țările care erau considerate până în acum „neprietenoase” la adresa Rusiei pot fi de acum numite ţări „ostile”, întrucât acestea duc un război pe plan diplomatic, politic şi economic împotriva Federaţiei Ruse. Peskov a mai spus și că ţările occidentale, inclusiv SUA, poartă un „război hibrid” împotriva Rusiei în acest moment.
🔴 De asemenea, Rusia a declarat marți că 265 de soldați ucraineni care se adăposteau în uzina Azovstal din Mariupol „s-au predat”, contrazicând relatarea Kievului potrivit căreia soldații evacuați vor fi salvați într-un schimb de prizonieri.
🔴 De la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis că rezervele Turciei cu privire la aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică trebuie luate în considerare. „Turcia este un aliat apreciat şi trebuie ţinut cont de orice îngrijorări privind securitatea”, a scris Stoltenberg pe Twitter după o întâlnire cu ministrul de Externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu. „Suntem uniţi în acest moment istoric”, a adăugat el. Mesajul vine după ce anterior, în weekend, s-a s-a declarat „încrezător” că Turcia nu va amâna luarea unei decizii privind admiterea Finlandei şi Suediei în Alianţa Nord-Atlantică.
🔴 Pe de altă parte, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că aderarea Finlandei și Suediei la NATO nu creează probabil „o mare diferență”, deoarece cele două țări participă de mult timp la exercițiile militare ale alianței, transmite Reuters.
🔴 Pe acest subiect a vorbit azi și șeful diplomației europene, Josep Borrell. Aderarea la NATO a Suediei și Finlandei „ar întări” Uniunea Europeană, a declarat, marți Borrell la o reuniunea miniștrilor apărării europeni organizată la Bruxelles. Potrivit lui Borrell, potenţiala extindere a NATO este opusul a ceea ce şi-a dorit să obţină Putin prin invazia din Ucraina. Putin „a încercat să oprească dezvoltarea NATO de-a lungul graniţelor Rusiei”, a spus şeful diplomaţiei europene.
🔴 Un convoi alcătuit din șapte lansatoare mobile de rachete Iskander a fost văzut deplasându-se pe o șosea în Rusia în direcția orașului Vîborg, situat la circa 40 de kilometri de granița cu Finlanda, informează Sky News. Iskander este o rachetă balistică cu rază scurtă de acţiune (500-700 de kilometri), care poate avea o încărcătură convențională, de până la 700 de kilograme de exploziv, sau una nucleară. Racheta este numită SS-26 Stone în terminologia NATO şi a înlocuit vechile rachete Scud din dotarea fostului URSS. Rachetele Iskander au fost deja folosite de Rusia în războiul din Ucraina.
🔴 Canada este pregătită să trimită nave în România pentru a exporta grâul blocat în Ucraina de invazia rusă, a declarat ministrul canadian al afacerilor externe, Melanie Joly, în cadrul unei teleconferinţe cu presa. ONU a avertizat că blocada porturilor ucrainene de la Marea Neagră ar putea provoca foamete în Africa şi în Orientul Mijlociu, care depind de exporturile ucrainene pentru a-şi asigura necesarul.
🔴 Cele mai moderne tancuri din dotarea armatei ruse, modelul T-90M, sunt încărcate în trenuri care le vor duce pe frontul din Ucraina. Acestea au fost produse la uzina Uralvagonzavod, din Nijni Taghil. Potrivit informațiilor publicate de jurnalistul Dmitri Kolezev și de presa de la Moscova, înainte să fie trimise la război, în tancuri au fost puse icoane și scrisori de la copii. De asemenea, acestea au fost sfințite de un preot.
🔴 Vladimir Putin a ajuns să se implice direct în deciziile militare referitoare la ducerea războiului în Ucraina și planificarea operațiunilor până la nivelul de comandă al unui colonel sau general de brigadă, informează The Guardian, care citează surse militare occidentale. „Credem că Putin și Gherasimov sunt implicați în luarea deciziilor la nivel tactic până la un nivel de la care, în mod normal, ar trebui să se ocupe un simplu colonel sau general de brigadă”, au declarat sursele militare. În armatele NATO și occidentale, un colonel sau general de brigadă se află, de regulă, la conducerea unei brigăzi – o unitate compusă din mai multe batalioane.
🔴 Doctrina militară a forțelor terestre ruse pune în prezent un mare accent pe așa-numitele „grupuri tactice la nivel de batalion” (prescurtat, BTG-uri). Acestea sunt unități de luptă alcătuite, în teorie, din circa 800 de militari, la care se adaugă subunităţi de blindate, artilerie ori antiaeriene. Conform unui raport public al armatei americane, intitulat „Cum poate fi înfrânt un grup tactic la nivel de batalion al armatei ruse”, fiecare astfel de BTG dispune de 50 de blindate – 10 tancuri şi 40 de maşini de luptă ale infanteriei. Forțele ruse au eșuat până în prezent în obținerea unei victorii decisive în Donbas, sau să încercuiască forțele ucrainene după o lună de la anunțarea concentrării ofensivei Moscovei în această zonă. De asemenea, în cele aproape trei luni de război, Rusia a pierdut 12 generali, conform estimărilor ucrainene, o cifră extrem de mare cauzată de faptul că Moscova s-a văzut nevoită să trimită ofițeri superiori în prima linie pentru a asigura coordonarea și comunicarea – ceea ce denotă grave carențe ale sistemului de comandă.
🔴 Opt oameni au fost uciși și 12 răniți într-un atac aerian rusesc, marți, asupra satului Desna din regiunea Cernihiv, din nordul Ucrainei, a anunțat serviciul regional de urgență. Guvernatorul regiunii Cernihiv, Viacheslav Chaus, a declarat marți că „nu mai sunt ocupanți în regiunea Cernihiv, dar le este ușor să ajungă la noi. Nu ignorați alarmele antiaeriene”.
🔴 Ministrul de Externe al Suediei, Ann Linde, a semnat marți dimineața o cerere prin care declară că țara dorește aderarea la NATO. Mișcarea marchează pasul oficial al guvernului de la Stockholm către aderarea la Alianța militară occidentală, punând capăt deceniilor de neutralitate militară, întrucât invazia Rusiei în Ucraina declanșează o evoluție dramatică în materie de securitate și geopolitică europeană. „Am ajuns la o concluzie care este cea mai bună pentru Suedia”, a spus Linde. „Nu știm cât va dura, dar calculăm că ar putea dura până la un an. Acum, săptămâna aceasta, această cerere va fi depusă, împreună cu cea a Finlandei, iar apoi va fi procesată de NATO”, a adăugat șefa diplomației suedeze.
🔴 În plus, parlamentul finlandez a aprobat cu o majoritate covârșitoare propunerea de a solicita aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Propunerea a fost adoptată cu 188 de voturi pentru și 8 împotrivă.
🔴 Trupele ruse au lansat un atac cu rachete împotriva unei ramificaţii a căii ferate din regiunea ucraineană Liov, în districtul Iavoriv, la doar 20 de kilometri de graniţa poloneză, dar care nu a provocat victime, a comunicat şeful administraţiei militare regionale, Maksim Koziţki, citat de EFE. Noaptea trecută, „inamicul a lansat un atac cu rachete asupra infrastructurii regionale a căii ferate Liov în districtul Iavoriv. Explozia a afectat infrastructura feroviară. Nu avem informaţii despre decese sau persoane rănite. Anterior, cele mai multe rachete veneau din est”, a indicat Koziţki pe pagina sa de Facebook.
🔴 Primarul din Liov, Andrii Sadovi, a indicat că geamurile caselor situate în perimetrul loviturilor de rachetă s-au spart. „Şi toate acestea (s-au întâmplat) într-o zonă care se află la doar 20 de kilometri de graniţa cu Uniunea Europeană”, a indicat edilul pe contul său Telegram. Unităţile de apărare antiaeriană subordonate Comandamentului de operaţiuni Vest al forţelor armate ucrainene au doborât luni seara trei rachete de croazieră trase asupra teritoriului regiunii Liov.
🔴 Noaptea trecută, potrivit lui Sadovi, au fost două atacuri aeriene şi două valuri masive de rachete în regiune. „Nicio rachetă nu a lovit Liovul. Forţele de apărare aeriană şi-au făcut treaba. Nu ştim dacă oraşul nostru a fost ţinta de data aceasta… A fost într-adevăr unul dintre cele mai mari atacuri din regiune ca număr de rachete”, a spus primarul. Acest oraş, situat în vestul ţării, foarte aproape de graniţa cu Polonia, a fost rar obiectul unor atacuri ale forţelor ruse de la declanşarea invaziei în 24 februarie. Liov a fost, de asemenea, un punct de tranzit pentru zecile de mii de cetăţeni ucraineni care au încercat să părăsească Ucraina, căutând refugiu în alte ţări ale Uniunii Europene.
🔴 Rusia și Ucraina nu poartă discuții „sub nicio formă”, a declarat marți agenția rusă de știri Interfax, citându-l pe adjunctul ministrului rus de externe, Andrei Rudenko. „Nu, negocierile nu au loc. Ucraina practic s-a retras din procesul de negociere”, a declarat Rudenko, citat de Reuters.
🔴 Pe de altă parte, Mihailo Podoliak, unul dintre principalii consilieri ai președintelui Volodimir Zelenski, a declarat că negocierile de pace cu Rusia au fost suspendate și a dat vina pe Moscova pentru „gândire stereotipă”.După întâlnirea celor două delegații la Istanbul, la sfârșitul lunii martie, „nu au fost schimbări semnificative, nu s-a înregistrat progres”, a declarat Mihailo Podoliak. „Obiectiv vorbind, procesul de negociere este suspendat. De ce? Sunt mai multe motive. Rusia nu arată că înțelege ce se întâmplă azi în lume și rolul extrem de negativ” al Rusiei, a spus Mihailo Podoliak, potrivit The Guardian.
🔴 Trupele ruse şi-au continuat în ultimele ore acţiunile ofensive în zona de operaţiuni din Donbas, în estul Ucrainei, eforturile lor principale concentrându-se pe controlul regiunii Doneţk, deşi au suferit pierderi şi s-au retras de pe unele poziţii, relatează marţi EFE.
🔴 Forţele ruse au suferit pierderi şi s-au retras de pe frontul din Severodoneţk, în zona oraşului Sîrotin, regiunea Lugansk, potrivit unui buletin cu situaţia la zi de pe fronturile din Ucraina al Statului Major al armatei ucrainene.
🔴 Doneţk şi Lugansk fac parte din Donbas şi ambele s-au autoproclamat ca republici independente, fiind recunoscute de Rusia cu câteva zile înaintea de a-şi declanşa invazia în Ucraina la 24 februarie.
🔴 Chiar dacă Moscova şi-a concentrat eforturile pentru a controla această zonă, unde trupele ruse sunt ajutate de miliţiile proruse, armata sa avansează lent şi a trebuit să se retragă de pe anumite fronturi, potrivit Statului Major ucrainean. „Avioanele inamice au efectuat atacuri împotriva infrastructurii civile şi militare în zona de operaţiuni din estul Ucrainei şi împotriva unor instalaţii industriale de pe întreg teritoriul Ucrainei”, se mai menţionează în raportul ucrainenilor.
🔴 Înaltul comandament ucrainean subliniază că există o ameninţare constantă de atacuri aeriene şi cu rachete împotriva infrastructurii Ucrainei de pe teritoriul belarus.
🔴 Între timp, la Harkov, al doilea oraş ca mărime al ţării, şi în regiunea acestuia, ruşii îşi concentrează eforturile pe menţinerea poziţiilor ocupate anterior şi a împiedica avansarea trupelor ucrainene, după ce au renunţat să ocupe această capitală regională, conform aceluiaşi buletin.
🔴 Pe de altă parte, avioane strategice ruseşti au efectuat un atac cu rachete asupra zonei Belgorod Dnestrovsk, în regiunea Odesa, situată în sud-vestul ţării şi la frontiera cu Republica Moldova, avariind infrastructură civilă şi imobile de locuit.
🔴 În acelaşi timp, informează armata ucraineană, ruşii desfăşoară operaţiuni de recuperare în apropiere de Insula Şerpilor din Marea Neagră, unde o navă de debarcare rusă a fost lovită de tirurile forţelor ucrainene.
🔴 Rusia a luat decizia oficială de a ieși din Consiliul Statelor de la Marea Baltică, anunță MAE rus, conform agenției de presă TASS. Decizia a venit la câteva ore după ce Suedia a semnat cererea oficială de aderare la NATO.
🔴 Vladimir Putin a declarat marți că este imposibil ca unele state europene să renunțe rapid la petrolul rusesc, așa cum propune Uniunea Europeană. Statele membre UE negociază un embargo propus asupra țițeiului din Rusia, după ce aceasta a invadat Ucraina, însă discuțiile au eșuat în această săptămână din cauza vetoului Ungariei, care este puternic dependentă de importurile de petrol rusesc.
🔴 Silvio Berlusconi a declarat marți că Italia ”se află în război pentru că trimite arme Ucrainei”. Fostul premier italian a precizat și că sancţiunile aplicate Rusiei de către UE vor avea ”repercusiuni puternice” asupra economiei țării.
🔴 Gigantul energetic italian Eni a anunțat marți decizia de a deschide un cont în euro și un altul în ruble la Gazprombank, astfel încât să poată plăti furnizarea de gaz rusesc în zilele următoare, pliindu-se astfel pe cerințele Moscovei.
🔴 Finlanda și Suedia își vor depune cererile oficiale de aderare la NATO miercuri, la sediul Alianței Nord-Atlantice din Bruxelles, au anunțat premierul suedez Magdalena Andersson și președintele finlandez Sauli Niinisto într-o conferință de presă comună, la Stockholm.

- Advertisement -spot_img

More articles

Lasă un răspuns

- Advertisement -spot_img

Latest article

Descoperă mai multe la Actualitatea Moldovei ⓜ mapamond media

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura