10TV.md / Sute de ma┼čini spre Bucure┼čti! Moldova cere infrastructur─â care s─â o scoat─â din izolare

Sute de ma┼čini de mare tonaj, dar ┼či autoturisme au plecat ├«n convoi dinspre Moldova spre Bucure┼čti, pentru a cere din nou Guvernului urgentarea celor dou─â mari proiecte de autostrad─â pentru Moldova: mai mult | more ┬╗

NewsMaker.md : ÔÇ×Ce ├«nseamn─â Plahotniuc ÔÇô cel mai ├«ngrozitor din secretele Europei de EstÔÇŁ. Cum un articol din presa american─â a devenit scandal ├«n Moldova

Articolul despre activitatea ambasadorului SUA ├«n Germania Richard Grenell, care a fost postat pe site-ul publica╚Ťiei americane ÔÇ×ObserverÔÇŁ, a provocat mult─â zarv─â ├«n Moldova. O jum─âtate din textul intitulat ÔÇ×De ce ambasadorul mai mult | more ┬╗

Adevarul.md | Razvan Voncu : Mul┼úumim invadatorilor, c─â ne-au invadat cu bl├ónde┼úe…

ÔÇ×Trupele ruse din Transnistria reprezint─â tocmai promisiunea de noi v─ârs─âri de s├ónge, ├«n viitorÔÇť Pre┼čedintele-plagiator Igor Dodon a mul┼úumit, recent, trupelor ruse din Transnistria, pentru ÔÇ×contribu┼úia lor la evitarea v─ârs─ârii de s├óngeÔÇŁ. mai mult | more ┬╗

The Guardian : Moldova PM rules out reunification with Romania. Pavel Filip opposed to tie-up with neighbour despite growing calls for countries to unite

MoldovaÔÇÖs government has ruled out reunification with Romania despite a surge in demands for the two countries to unite. The prime minister, Pavel Filip, said MoldovaÔÇÖs place was as a sovereign state, mai mult | more ┬╗

10TV.md : Comisia European─â spune ADIO limbii ÔÇ×moldovene╚ÖtiÔÇŁ! ├Än Moldova limba de stat este rom├óna

Un europarlamentar rom├ón, Andi Cristea, a cerut Pre╚Öedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker scoaterea limbii moldovene╚Öti din lista de limbi a site-ului Comisiei Europene, sec╚Ťiunea dedicat─â Consult─ârii privind Viitorul Europei. Cristea a adresat mai mult | more ┬╗

Newsweek Romania : Pionii lui Putin. Masoneria KGB trece Prutul

Interesele spionilor ru╚Öi s-au intersectat cu afacerile masonilor ╚Öefi din Rom├ónia ╚Öi Moldova, la care au aderat ╚Öi ofi╚Ťeri din r├óndul serviciilor secrete rom├óne╚Öti. Anatol Coman ╚Öi Boris Golovin au f─âcut parte mai mult | more ┬╗

Deschide.md // DOCUMENTELE care confirmă că Shor a utilizat în campania electorală bani de la Kremlin

Portalul DESCHIDE.MD a intrat ├«n posesiunea copiilor transferului bancar din partea unei companii mixte moldo-ruse pe contul candidatului electoral al Partidului Shor, Reghina Apostolova. Faptul confirm─â corectitudinea afirma┼úiilor lui Anatol ┼×alaru, pre┼čedinte mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : Jurnali┼čtii au marcat Ziua Mondial─â a Libert─â┼úii Presei printr-un mar┼č

Jurnali┼čtii din Republica Moldova au marcat Ziua Mondial─â a libert─â┼úii presei printr-un Mar┼č al Solidarit─â┼úii. Ziari┼čtii au mers cu pancarte ├«n fa┼úa Parlamentului, Pre┼čedin┼úiei, Guvernului ┼či Consiliului Coordonator al Audiovizualului ┼či au mai mult | more ┬╗

Deschide.md | Igor Bo╚Ťan: Constantin Codreanu este un candidat curat ╚Öi de bun sim╚Ť

(26 Aprilie) Analistul politic Igor Bo╚Ťat sus╚Ťine c─â candidatul Partidului Unit─â╚Ťii Na╚Ťionale la Prim─âria Chi╚Öin─âu Constantin Codreanu nu are nimic de aface cu ÔÇ×mrejele politiceÔÇŁ de la Chi╚Öin─âu ╚Öi cel mai important mai mult | more ┬╗

10TV.md : Codreanu face dezvăluiri! Află motivul pentru care a candidat la Primăria Chișinău

Constantin Codreanu, candidat la Prim─âria Municipiului Chi╚Öin─âu: Am intrat ├«n lupt─â pentru a asigura o victorie a unioni╚Ötilor ├«n fa╚Ťa sociali╚Ötilor. Regret c─â Maia Sandu nu a candidat, ea nu a ├«n╚Ťeles mai mult | more ┬╗

ProTV.md : Retragerea trupelor militare ruse de pe regiunea Transnistreana ar putea ajunge in luna iunie pe ordinea de zi a ONU. Andrian Candu, intors de curand din SUA, spune ca a abordat subiectul acolo

Retragerea trupelor militare ruse de pe regiunea Transnistreana ar putea ajunge in luna iunie pe ordinea de zi a Organizatiei Natiunilor Unite. Presedintele parlamentului, Andrian Candu, intors de curand din Statele Unite, mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : În 2018-2021, Elveţia va investi circa 40 de milioane euro în Republica Moldova

Eleve┼úienii investesc ├«n s─ân─âtatea, ├«nv─â┼ú─âm├óntul voca┼úional, guvernarea local─â ┼či dezvoltarea economic─â din Republica Moldova. Sunt domeniile-cheie pentru care vor fi alocate circa 40 de milioane de euro. Finan┼úarea are loc ├«n cadrul mai mult | more ┬╗

Igor Dodon ┼či-ar dori ├«n Republica Moldova o dictatur─â similar─â cu cea din Belarus, referindu-se la situa┼úia economic─â mai bun─â din aceast─â ┼úar─â

Pre┼čedintele moldovean, Igor Dodon, a declarat miercuri, la finalul unei conferin┼úe de pres─â comune cu omologul s─âu belarus, Aleksandr Luka┼čenko, aflat ├«ntr-o vizit─â la Chi┼čin─âu, c─â ┼či-ar dori ├«n Republica Moldova o mai mult | more ┬╗

Elve╚Ťia va oferi Republicii Moldova asisten╚Ť─â tehnic─â de circa 43 milioane de euro, ├«n baza noii strategii de cooperare

Premierul Pavel Filip a avut ast─âzi o ├«ntrevedere cu secretarul adjunct de stat din Departamentul Federal de Externe al Confedera╚Ťiei Elve╚Ťiene, Krystyna Marty Lang. Oficialul se afl─â la Chi╚Öin─âu cu ocazia lans─ârii, mai mult | more ┬╗

Cooperarea moldo-american─â pe dimensiunea Ap─âr─ârii a fost discutat─â la Ministerul Ap─âr─ârii

CHI┼×IN─éU, 18┬áaprilie 2018┬áÔÇö Secretarul General de┬áStat, Radu Burduja, a┬áavut ast─âzi o┬á├«ntrevedere cu┬áloc┼úiitorul ┼čefului pentru planificare strategic─â din cadrul Comandamentului For╚Ťelor Armate ale SUA ├«n┬áEuropa, general de┬ábrigad─â Dawne Deskins. Cei doi oficiali au┬ádiscutat mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : Autorităţile locale vor putea gestiona terenurile lăsate în paragină

Terenurile lăsate în paragină de proprietari vor fi administrate de autorităţile publice locale. Acestea vor avea dreptul să le dea în arendă altor persoane. Prevederile sunt stipulate în proiectul noului Cod funciar. mai mult | more »

Cetăţeni din peste 30 de ţări vor putea călători în R. Moldova fără vize

Chi┼čin─âu, 12 apr. /MOLDPRES/. Decretul de promulgare, dar ┼či legea pentru modificarea ┼či completarea legisla┼úia privind resortisan┼úii statelor ter┼úe, care au obliga┼úia de┼úinerii unei vize, ┼či resortisan┼úii statelor ter┼úe, care sunt exonera┼úi mai mult | more ┬╗

#Diez.md : BNM a pus ├«n circula╚Ťie monedele de 1 ╚Öi 2 lei. P├ón─â la sf├ór╚Öitul anului urmeaz─â s─â fie lansate ╚Öi cele cu valoarea de 5 ╚Öi 10 lei

Banca Na╚Ťional─â a Moldovei a pus ├«n circula╚Ťie s─âpt─âm├óna trecut─â monedele de 1 ╚Öi 2 lei, iar cele de 5 ╚Öi 10 lei urmeaz─â s─â fie puse ├«n circula╚Ťie la sf├ór╚Öitul anului mai mult | more ┬╗

ProTV.md : Rubla slabeste evident fata de leu. Cotatia monedei rusesti a coborat de ieri pana azi cu opt la suta

Rubla slabeste evident fata de leu. Cotatia monedei rusesti a coborat de ieri pana azi cu opt la suta. Daca ieri plateam 28 de bani pentru o rubla, astazi, aceasta costa deja mai mult | more ┬╗

Deschide.md : Rogozin îi răspunde lui Filip: Rusia nu-și va retrage trupele din Transnistria!

Vicepremierul rus, Dmitrii Rogozin, sfideaz─â din nou Chi╚Öin─âul. Acesta afirm─â c─â Moscova nu va admite lichidarea a╚Öa-zisei misiuni de men╚Ťinere a p─âcii din Transnistria. Mai mult dec├ót at├ót, el sugereaz─â c─â pozi╚Ťia mai mult | more ┬╗

Despre colonelul Ion Mahu & Compania ÔÇô fost cadru al contraspionajului sovietic ┼či apoi al celui moldovenesc care i-au pus ├«n priz─â pe ÔÇ×omule┼úii verziÔÇť din Donbas

Moldoveni┼čtii care i-au pus ├«n priz─â pe ÔÇ×omule┼úii verziÔÇť din Donbas. Analiz─â realizat─â de *Nicolae ┼ó├«brigan. Despre organizarea Mar┼čului Centenar (devenit ulterior Marea Adunare Centenar─â) se ┼čtia pe la ├«nceputul lunii februarie mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : ┼×ase centre de suport ├«n afaceri vor fi deschise ├«n sudul Republicii Moldova

┼×ase centre de suport ├«n afaceri pentru a sprijini crearea ┼či dezvoltarea ├Äntreprinderilor Mici ┼či Mijlocii vor fi deschise ├«n sudul Republicii Moldova. Ac┼úiunea are loc ├«n cadrul unui proiect sus┼úinut financiar mai mult | more ┬╗

 

Category Archives: Transnistria

Deschide.md | Petru BOGATU // Rusia traseaz─â limitele reglement─ârii transnistrene

├Änc─â nu s-au stins ecourile unor comentarii elogioase ale prietenilor no╚Ötri occidentali pe marginea ÔÇ×progreselorÔÇŁ ├«nregistrate ├«n reglementarea transnistrean─â c─â Moscova a c─âutat s─â le aminteasc─â cine este ╚Öeful. Nitam-nisam, Tiraspolul a anun╚Ťat c─â nu dore╚Öte s─â negocieze solu╚Ťionarea politic─â a conflictului.

Vor alipirea la Rusia

├Än ajunul ┼čedin┼úei de la Roma ├«n formatul 5+2, care urmeaz─â s─â aib─â loc ├«n zilele de 20-30 mai, Vadim Krasnoselski, ╚Öeful administra╚Ťiei din regiunea separatist─â, avertizeaz─â c─â reglementarea politic─â a conflictului nu poate fi un subiect de discu╚Ťie. La mijloc, sugereaz─â el, este un tabu de care nu are voie s─â se ating─â nimeni.

ÔÇ×Nu trebuie s─â deschidem co╚Öul trei pentru a vorbi despre reglementarea politic─â. Nimeni nu este preg─âtit pentru aceasta. Noi avem o cale fix─â spre independen╚Ť─â, recunoa╚Ötere, iar ├«n cele din urm─â, integrarea ├«n RusiaÔÇŁ, sus╚Ťine el.

Clar, nu? Se poate aborda orice problem─â, din punctul de vedere al Tiraspolului. Accesul transportului din regiunea separatist─â ├«n traficul interna╚Ťional, de exemplu. Sau repara╚Ťia podurilor peste Nistru. ├Än niciun caz ├«ns─â nu reglementarea politic─â.

Mai mult dec├ót at├ót. Vadim Krasnoselski nu se sfie╚Öte s─â recunoasc─â de fapt c─â negociaz─â problemele din co╚Öul 1 ╚Öi 2 al procesului de reglementare transnistrean─â cu un singur scop, ╚Öi anume: s─â ob╚Ťin─â recunoa╚Öterea interna╚Ťional─â a regiunii separatiste.

Dar ╚Öi acest obiectiv mult r├óvnit de Tiraspol nu este un cap─ât de linie. Independen╚Ťa Transnistriei nu-i un scop ├«n sine. Separati╚Ötii vor s-o bat─â ├«n cuie de dragul ideii lor fixe ÔÇô unirea ulterioar─â cu Federa╚Ťia Rus─â. Nici mai mult, nici mai pu╚Ťin. Asta ╚Öeful administra╚Ťiei de la Tiraspol o spune pe ╚Öleau f─âr─â s─â clipeasc─â.

Linia roșie a Moscovei

TVR Moldova : O fabric─â de lactate va fi deschis─â la sf├ór┼čitul lunii iunie, ├«n regiunea transnistrean─â la Parcani

O fabric─â de lactate va fi deschis─â ├«n regiunea transnistrean─â, inaugurarea fiind planificat─â pentru sf├ór┼čitul lunii iunie. Noua afacere vine din extinderea unei afaceri de familie de cre┼čtere a animalelor.

Se estimeaz─â c─â va fi cel mai mare complex de profil din regiune, num─ârul de bovine fiind de aproximativ 1400 de capete, transmite IPN.

Fermele antreprenorului sunt la R├óbni┼úa, iar fabrica de lactate va fi deschis─â la Parcani. ├Än prezent are loc instalarea utilajelor. Pentru fiecare etap─â a proces─ârii sunt prev─âzute sec┼úiuni separate: recep┼úie, r─âcire ┼či pasteurizare, fermentare, producerea untului ┼či a br├ónzei, ambalare, depozit pentru produsul finit cu frigidere.

Produc─âtorul are ┼či propriul laborator, iar recent a fost procurat─â o ma┼čin─â pentru transportarea laptelui, cu o capacitate de 13 tone. Fabrica va produce chefir, lapte, sm├ónt├ón─â, br├ónz─â, unt, diverse iaurturi, iar mai t├órziu ┼či ca┼čcavaluri. ├Än magazine, produsele vor ap─ârea cu denumirea ÔÇ×đĹđ╗đ░đ│đżđ┤đ░ÔÇŁ.

ÔÇ×Anul trecut, am cump─ârat din Germania 165 bovine. Acum ferma noastr─â produce zilnic mai bine de 10 tone de lapte, care merge la fabrica de lapte din Tiraspol. Ideea de a procesa de sine st─ât─âtor materia prim─â a ap─ârut atunci c├ónd cantitatea zilnic─â de lapte a ajuns la 4-5 tone. Pentru noua fabric─â se preconizeaz─â o capacitate zilnic─â de 30 de tone de lapteÔÇŁ, a declarat directorul companiei ÔÇ×Fialta-AgroÔÇŁ, Serghei Pisarenko.

├Än aproximativ o lun─â, fabrica va fi gata s─â scoat─â pe pia╚Ť─â diverse produse precum chefir, sm├ónt├ón─â, br├ónz─â de vaci, lapte, unt ╚Öi diferite tipuri de iaurt, iar mai t├órziu fabrica va produce ╚Öi ca╚Öcavaluri.

Dup─â cum men╚Ťioneaz─â directorul firmei, la ├«ntocmirea liniei de produse principalul punct de referin╚Ť─â, desigur, va fi cererea consumatorilor.

„Sarcina noastr─â este s─â asigur─âm cu produse pia╚Ťa intern─â, vom asigura calitatea prin propria noastr─â materie prim─âÔÇŁ, a spus Serghei Pisarenko.

Compania inten╚Ťioneaz─â s─â ├«╚Öi dezvolte afacerea prin dublarea capetelor de bovine, care acum se ridic─â la aproximativ 500 de animale.

TVR Moldova : Primele numere de ├«nmatriculare neutre pentru ma┼činile din regiunea transnistrean─â, tip─ârite

Au fost tip─ârite primele numere de ├«nmatriculare neutre pentru ma┼činile ├«nregistrate ├«n regiunea transnistrean─â, potrivit presei din zon─â. Pl─âcu┼úele nu poart─â niciun ├«nsemn reprezentativ al Republicii Moldova, iar pa┼čaportul tehnic este doar ├«n limba englez─â. Insisten┼úa autorit─â┼úilor constitu┼úionale ca pa┼čaportul tehnic s─â fie completat ├«n limba rom├ón─â a picat ├«n fa┼úa refuzului categoric al reprezentan┼úilor regiunii transnistrene.

Pe un fond alb, trei litere majuscule ┼či trei cifre scrise cu negru. Este tot ce con┼úine un num─âr neutru de ├«nmatriculare pentru ma┼činile de┼úinute de locuitorii din regiunea transnistrean─â. Ini┼úialele Republicii Moldova se g─âsesc doar pe pa┼čaportul tehnic al vehiculului, dar ┼či acolo, ├«n locul unde ar trebui s─â fie drapelul ┼ú─ârii care-l emite, este doar simbolul unei ro┼úi.

A┼ča-numitele autorit─â┼úi transnistrene se laud─â c─â nu au cedat la insisten┼úele Chi┼čin─âului ca pa┼čaportul tehnic s─â fie completat ├«n limba rom├ón─â. A┼ča c─â toate caracteristicile ma┼činii vor fi indicate ├«n limba englez─â.

Presa din regiune spune c─â pl─âcu┼úele neutre de ├«nmatriculare vor fi eliberate la Tiraspol ┼či la R├óbni┼úa, unde sunt amenajate dou─â puncte de eviden┼ú─â a conduc─âtorilor auto din regiune. Pentru a le ob┼úine, ┼čoferii trebuie s─â prezinte a┼ča-numitul pa┼čaport transnistrean ┼či dovada ├«nregistr─ârii automobilului. Pl─âcu┼úele sunt acceptate ├«n traficul interna┼úional ┼či doar astfel locuitorii din st├ónga Nistrului vor putea trece grani┼úa cu ma┼čina proprie. Asta se ├«nt├ómpl─â dup─â ce Chi┼čin─âul ┼či regimul de la Tiraspol au semnat un protocol ├«n acest sens.

Adevarul.md | Razvan Voncu : Mul┼úumim invadatorilor, c─â ne-au invadat cu bl├ónde┼úe…

ÔÇ×Trupele ruse din Transnistria reprezint─â tocmai promisiunea de noi v─ârs─âri de s├ónge, ├«n viitorÔÇť

Pre┼čedintele-plagiator Igor Dodon a mul┼úumit, recent, trupelor ruse din Transnistria, pentru ÔÇ×contribu┼úia lor la evitarea v─ârs─ârii de s├óngeÔÇŁ. P─âstr├ónd propor┼úiile, a fost ca ┼či cum pre┼čedintele Hacha al Cehoslovaciei ar fi mul┼úumit, ├«n 1939, trupelor naziste pentru c─â ÔÇ×au protejatÔÇŁ ce mai r─âm─âsese din ┼úara sa ┼či… au contribuit la evitarea v─ârs─ârii de s├ónge – scrie conferen┼úiarul universitar R─âzvan Voncu pe blogul s─âu de pe adevarul.ro.

Pre┼čedintele-plagiator Igor Dodon a mul┼úumit, recent, trupelor ruse din Transnistria, pentru ÔÇ×contribu┼úia lor la evitarea v─ârs─ârii de s├óngeÔÇŁ. P─âstr├ónd propor┼úiile, a fost ca ┼či cum pre┼čedintele Hacha al Cehoslovaciei ar fi mul┼úumit, ├«n 1939, trupelor naziste pentru c─â ÔÇ×au protejatÔÇŁ ce mai r─âm─âsese din ┼úara sa ┼či… au contribuit la evitarea v─ârs─ârii de s├ónge.

Mai ├«nt├ói, c─â nici nu e adev─ârat. Trupele ruse din Transnistria, de┼či sunt oficial intitulate ÔÇ×Trupe pentru men┼úinerea p─âciiÔÇŁ, sunt ├«n realitate urma┼čele faimoasei Armate a 14-a. A c─ârei prezen┼ú─â ├«n st├ónga Nistrului, ├«n zilele conflictului dintre Chi┼čin─âu ┼či Tiraspol, a asigurat protec┼úia a┼ča-zisei ÔÇ×republici transnistreneÔÇŁ, a ├«narmat ┼či sus┼úinut trupele paramilitare ale acesteia ┼či a facilitat, astfel, luptele care au avut loc pe toat─â lungimea frontului.
Deci, departe de a opri v─ârsarea de s├ónge, au ├«ntre┼úinut-o at├ót c├ót a fost necesar pentru ca planul Kremlinului privind viitorul ÔÇ×independen┼úeiÔÇŁ Basarabiei s─â fie pus ├«n aplicare. ├Än al doilea r├ónd, nu prezen┼úa acestor trupe este garan┼úia c─â v─ârsarea de s├ónge nu poate reporni oric├ónd. Dimpotriv─â: ele asigur─â existen┼úa nerecunoscutei (dar puternicei) forma┼úiuni statale din st├ónga Nistrului ┼či, astfel, continuarea conflictului, fie ┼či sub o form─â ÔÇ×├«nghe┼úat─âÔÇŁ, p├ón─â c├ónd situa┼úia geopolitic─â va permite nu pacificarea, ci ocuparea restului Republici Moldova.
Dac─â va fi nevoie, chiar cu pre┼úul unui nou r─âzboi. Cu alte cuvinte, trupele ruse reprezint─â tocmai promisiunea de noi v─ârs─âri de s├ónge, ├«n viitor. ├Än al treilea r├ónd, ├«n pofida ├«ncerc─ârii lui Igor Dodon de a fi slugarnic, nu exist─â nici un motiv pentru a mul┼úumi trupelor ruse, ├«ntruc├ót nu ele opresc reluarea conflictului, ci ├«n┼úelegerea mutual─â ┼či interesele comune dintre Chi┼čin─âu ┼či Tiraspol. Elita de la Chi┼čin─âu ┼čtie c─â Transnistria reprezint─â unica garan┼úie politic─â a existen┼úei Republicii Moldova, deci, implicit, ┼či a prosperit─â┼úii ei nem─âsurate (├«n raport cu s─âr─âcia popula┼úiei).
Cei de la Tiraspol ┼čtiu c─â, odat─â ce ar fi separa┼úi complet de Republica Moldova, ┼či contrabanda din care fac bani, ┼či interesul Rusiei pentru men┼úinerea acestei enclave ar sc─âdea spre zero. Reintrat─â ├«n componen┼úa Ucrainei, din care a fost smuls─â ├«n 1924, Transnistria ar disp─ârea pur ┼či simplu, ├«nghi┼úit─â de curentul pro-european de la Kiev. Prin urmare, ├«nc─â un gest gratuit de-al pre┼čedintelui-plagiator. Unul care insult─â memoria miilor de rom├óni basarabeni mor┼úi ┼či r─âni┼úi din conflictul din Transnistria ┼či, nu ├«n ultimul r├ónd, demnitatea na┼úional─â.
Altfel spus, un gest demn de un autentic mancurt.

Europa Libera | Alexei Buzuc: ÔÇ×Transnistria ├«i folosit─â atunci c├ónd li-i convenabil la unii politicieni pentru a-╚Öi face mendrele politiceÔÇŁ (VIDEO)

Nemul╚Ťumirile unui s─âtean de la Copanca. Alexei Buzuc a declarat Europei Libere c─â autorit─â╚Ťile de la Chi╚Öin─âu ignor─â nevoile oamenilor din satele din apropierea Transnistriei, iar guvernarea ╚Öi partidele politice ├«╚Öi amintesc de ei doar atunci c├ónd au nevoie de voturi, adic─â ├«nainte de alegeri.

Alexei Buzuc: ÔÇ×Locuiesc ├«n satului Copanca din fostul raion Slobozia, Alexei Buzuc ├«mi spune. Fac agricultur─â, adic─â sunt lucr─âtor agricol. Tr─âim ├«n sat, ├«ntr-un sat de pe malul Nistrului, un sat d─âruit de Dumnezeu, un sat foarte bogat. Prin anii ÔÇÖ30 ne-a vizitat un grup de la Academia de ╚śtiin╚Ťe ├«n frunte cu dl Gusti. Savantul Gusti a spus c─â p─âm├ónturile din zona Copanc─âi erau numite California Rom├óniei, datorit─â fertilit─â╚Ťii. Din zona noastr─â se exportau la 70% de fructe ├«n toat─â Rom├ónia. Copanca este pe malul drept al Nistrului ╚Öi datorit─â nou─â, unui grup de b─âie╚Ťi patrio╚Ťi, ├«n ÔÇś92 noi mergeam ├«nainte, poli╚Ťia ÔÇô din urma noastr─â, pentru c─â, m─â rog, sat necunoscut ╚Öi am ap─ârat integritatea republicii. Din cele trei sate de pe malul Nistrului, unicul Copanca este ast─âzi sub tricolor. ├Äns─â, din p─âcate, to╚Ťi anii ace╚Ötia noi lupt─âm cu ideile acestea separatiste care, din p─âcate, sunt sus╚Ťinute ╚Öi de conducerea de v├órf a republicii, care nu s-a descurcat, pentru c─â, dac─â merge vorba de un partid, ├«n partidul acesta se promoveaz─â separatismul.ÔÇŁ

Europa Liber─â: La ce v─â referi╚Ťi anume c├ónd spune╚Ťi lucrul acesta?

Alexei Buzuc: ÔÇ×Eu m─â refer la aceea c─â tendin╚Ťa sub drapelul secerii ╚Öi ciocanului, pe care lumea-i clar c─â a votat asta din considerente de nostalgie, dar aici au p─âtruns elementele care p├ón─â ├«n ziua de azi pretind satul s─â-l trag─â ├«n parteaÔÇŽ eu nu zic ├«n partea st├óng─â, dar de partea autorit─â╚Ťilor separatiste. Din p─âcate, sunt mai multe probleme care nu sunt rezolvate din cauza organelor de drept, care ast─âzi nu ac╚Ťioneaz─â. Iat─â, de pild─â, sunt multe probleme care ast─âzi sunt legate de economia satului, de chestiile sociale. S─â lu─âm acela╚Öi transport. Copanca p├ón─â ├«n ziua de ast─âzi a r─âmas un sat – ╚Ťi-i ru╚Öine – un sat de aproape 5.000 de oameni, ast─âzi ├«n centrul raional la 20 de kilometri, care noi suntem ├«n centrul acesta nou, circul─â un autobuz care a fost, a vorbit ╚Öi Europa Liber─â ╚Öi televiziunile centrale, un autobuz distrus care duce oameni la centrul raional, care ├«n orice moment poate pune via╚Ťa pasagerilor ├«n pericol. Oamenii tot timpul se revolt─â, p├ón─â la Tiraspol circul─â peste fiecare jum─âtate de or─â rutiera (microbuz), drumurile sunt asfaltate, iar p├ón─â la centrul raional nu po╚Ťi ajunge, pentru c─â ├«s ni╚Öte drumurile distruse. E clar c─â oamenii sunt nemul╚Ťumi╚Ťi ╚Öi spun: ÔÇ×Mai bine dec├ót ne ap─âra╚Ťi, mai bine eram ├«n componen╚Ťa TransnistrieiÔÇŁ.

Deschide.md : Militarii ru╚Öi de ocupa╚Ťie din Transnistria antreneaz─â elevii ÔÇ×╚Öcolii suvorovisteÔÇŁ de la Tiraspol

Trupele ruse de ocupa╚Ťie sta╚Ťionate ilegal ├«n raioanele de est ale republicii antreneaz─â elevii ╚Öcolii militare ÔÇ×SuvorovÔÇŁ din Tiraspol.

Potrivit unui comunicat de pres─â al Districtului militar Vest din cadrul Ministerului Ap─âr─ârii al Federa╚Ťiei Ruse, militarii ocupan╚Ťi au antrenat 180 de ÔÇ×suvorovi╚ÖtiÔÇŁ.

├Än cadrul exerci╚Ťiului elevii, ├«mp─âr┼úi┼úi ├«n nou─â plutoane, au concurat ├«n abilitatea de a se orienta pe teren folosind o hart─â ╚Öi o busol─â pentru a g─âsi noi puncte de control pe ÔÇ×teritoriul or─â┼čelului militar al trupelor ocupante.ÔÇŁ La fiecare punct, ace╚Ötia ├«╚Öi demonstrau capacit─â╚Ťile militare.

Apoi ÔÇ×suvorovi╚ÖtiiÔÇŁ s-au ├«ntrecut la aruncatul grenadelor, au acordat primul ajutor ÔÇ×victimelorÔÇť cu fractur─â de femur ╚Öi le-au transportat pe un itinerar indicat, au dep─â╚Öit obstacole ╚Öi un teren ÔÇ×contaminatÔÇť, fiind echipa┼úi cu mijloace individuale de protec╚Ťie ╚Öi au executat normativele de asamblare ╚Öi dezasamblare a automatului AK-74.

La sf├ór┼čitul antrenamentului, cele mai bune echipe au fost premiate.

Amintim c─â ÔÇ×╚Öcoala militar─â suvorovist─âÔÇŁ a fost deschis─â la Tiraspol ├«n septembrie 2017.

┼×colile suvoroviste au ap─ârut ├«n Uniunea Sovietic─â ├«n 1943 ┼či au misiunea de a preg─âti adolescen┼úii (de la 10 p├ón─â la 15 ani) care vor s─â se ├«ncadreze ├«n armat─â. ├Än prezent, aceasta este o institu┼úie militar-educativ─â specializat─â, ├«n Rusia, pentru tineretul de v├órst─â ┼čcolar─â.

├Änfiin┼úarea unei institu┼úii similare ├«n regiunea separatist─â din st├ónga Nistrului a fost dispus─â de ┼čeful Tiraspolului, Vadim Krasnoselski.

Deschide.md : Campania ÔÇ×O carte pentru educa╚Ťia taÔÇŁ // Manualele au ajuns la ╚Öcolile rom├óne╚Öti din Transnistria

├Än perioada 25-26 aprilie 2018, toate cele 8 institu╚Ťii de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt cu predare ├«n grafia latin─â din regiunea transnistrean─â au primit dona╚Ťii de carte colectate ├«n cadrul campaniei ÔÇ×O carte pentru educa╚Ťia taÔÇŁ cu genericul ÔÇ×Doneaz─â o carte, investe╚Öte ├«n viitorÔÇŁ, arat─â un comunicat al Biroului de Reintegrare.

Beneficiari sunt elevii de la Liceul Teoretic ÔÇ×Lucian BlagaÔÇŁ or. Tiraspol, Liceul Teoretic ÔÇ×Alexandru cel BunÔÇŁ or. Bender, Gimnaziul pentru copii orfani or. Bender, Liceul Teoretic ÔÇ×EvricaÔÇŁ or. R├óbni╚Ťa, Liceul Teoretic ÔÇ×╚śtefan cel MareÔÇŁ s. Doro╚Ťcaia, Liceul Teoretic ÔÇ×Mihai EminescuÔÇŁ or. Dub─âsari, Gimnaziul din Corjova ╚Öi Roghi.

Datorit─â implic─ârii persoanelor fizice, reprezentan╚Ťilor organiza╚Ťiilor de tineret, civice ╚Öi din cadrul mediului universitar at├ót din ╚Ťar─â c├ót ╚Öi din diaspor─â, elevii din aceste ╚Öcoli au primit circa 800 de volume de c─âr╚Ťi ├«n limba rom├ón─â, francez─â ╚Öi englez─â.

C─âr╚Ťile au fost transportate la institu╚Ťiile de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt din regiunea transnistrean─â ╚Öi distribuite beneficiarilor de c─âtre reprezentan╚Ťi ai Biroului politici de reintegrare ╚Öi Ministerului Educa╚Ťiei, Culturii ╚Öi Cercet─ârii pentru a fi utilizate ├«n procesul educa╚Ťional.

Men╚Ťion─âm c─â, campania ÔÇ×O carte pentru educa╚Ťia taÔÇŁ cu genericul ÔÇ×Doneaz─â o carte, investe╚Öte ├«n viitorÔÇŁ, a fost lansat─â pe 15 februarie 2018 de c─âtre Biroul politici de reintegrare ╚Öi a luat sf├ór╚Öit pe 31 martie 2018.

Scopul ini╚Ťierii acestei campanii a constat ├«n colectarea de c─âr╚Ťi ╚Öi materiale didactice pentru a sprijini profesorii, elevii ╚Öi copiii de la ╚Öcolile moldovene╚Öti din regiunea transnistrean─â.

Radio Europa Libera : Acordurile agreate ├«n problematica transnistrean─â ┼či miza alegerilor de la Chi┼čin─âu

Negocierile ├«n chestiunea transnistrean─â s-au intensificat s─âpt─âm├óna aceasta, incluz├ónd semnarea unei ├«n╚Ťelegeri controversate ├«n privin╚Ťa ├«nmatricul─ârii vehiculelor din st├ónga Nistrului ╚Öi o ├«nt├ólnire a pre╚Öedintelui Igor Dodon cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski. Este ╚Öi una din temele retrospectivei s─âpt─âm├ónii.

├Än┼úelegerile la care s-a ajuns cu autorit─â┼úile din st├ónga Nistrului ridic─â mai multe semne de ├«ntrebare inclusiv din cauza repeziciunii cu care au fost luate, crede analistul politic Ion T─âb├ór┼ú─â de la Institutul ÔÇ×ViitorulÔÇŁ. ├Änt├ólnirea pre┼čedintelui Igor Dodon cu liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselskii a fost precedat─â de anun┼úul guvernului c─â a solu┼úionat pentru dou─â decenii problema accesului fermierilor moldoveni la terenurile lor de dup─â ┼čoseaua R├óbni┼úa-Tiraspol, dar ┼či decizia de a permite circula┼úia ├«n str─âin─âtate a ma┼činitlor ├«nmatriculate ├«n st├ónga Nistrului. ├Än opinia lui Ion T─âb├ór┼ú─â, deschiderea de care d─â dovad─â Tiraspolul este cel pu┼úin suspicioas─â:

ÔÇ×Toate aceste discu┼úii, toate aceste protocoale semnate duc la aceea c─â regiunea transnistrean─â cumva se deschide spre exterior, ├«ns─â autorit─â┼úile constitu┼úioanale primesc un control foarte ┼či foarte limitat asupra acestei regiuni. Esen┼úa reglement─ârii trebuie s─â fie c─â orice decizie s─â duc─â la re├«ntoarcerea regiunii transnistrene ├«n c├ómpul constitu┼úional al Republicii Moldova. Ca solu┼úie final─â aici s─â se ajung─â, or, liderii nerecunoscu┼úi de acolo, autorit─â┼úile din regiunea transnistrean─â, semn├ónd cu Chi┼čin─âul aceste documente, ├«n continuare vorbesc despre statul republicii moldovene┼čti nistrene. Ei nici nu admit c─â regiunea transnisrean─â s─â fie parte component─â a Republicii Moldova.ÔÇŁ

Pe 20 mai, capitala ├«┼či va alege primarul general. ├Än cursa electoral─â au fost ├«nregistra┼úi 12 candida┼úi. Chi┼čin─âul ├«nsumeaz─â aproape 30 la sut─â din electoratul ┼ú─ârii, prin urmare lupta politic─â pentru ┼čefia capitalei va fi una cr├óncen─â, anticipeaz─â comentatorul politic Victor Ciobanu:

ÔÇ×Doar trei candida╚Ťi au pornit ├«n aceast─â campanie cu ╚Öanse reale. Doi probabil sunt din partea guvern─ârii, aici m─â refer la a╚Öa-zisa independent─â Silvia Radu, care este varianta de baz─â, aici se va investi efort foarte mare ┼či ├«l vedem deja. PD vrea s─â-┼či p─âstreze ora┼čul sub control av├ónd ├«n vedere c─â ├«n parlamentare aici vor fi 11 circumscrip┼úii. Nu va fi o tragedie dac─â Silvia Radu nu c├ó┼čtig─â ┼či va c├ó┼čtiga Ion Ceban, candidatul sociali┼čtilor, av├ónd ├«n vedere parteneriatul deja institu┼úionalizat al democra┼úilor cu sociali┼čtii. Al treilea candidat este Andrei N─âstase care reperezint─â trei partide: PAS, PDA ┼či PLDM. Ceilal┼úi candida┼úi nu au ├«n general ┼čanse ┼či, probabil, sunt lansa┼úi ├«n campanie cu misiuni speciale, misiunile speciale fiind sustragerea voturilor de la ceilal┼úi candida┼úi.ÔÇŁ

TVR Moldova | Opinie: Admiterea autovehiculelor din regiunea transnistreană în circulaţia internaţională este o cedare din partea Republicii Moldova

Reprezentan┼úii Chi┼čin─âului ┼či cei ai Tiraspolului au ajuns la un consens ├«n privin┼úa admiterii autovehiculelor din regiunea transnistrean─â ├«n circula┼úia interna┼úional─â. Decizia este catalogat─â de c─âtre exper┼úi ca o cedare din partea Chi┼čin─âului care creeaz─â precedente periculoase ┼či ├«i va aduce noi surse de finan┼úare Tiraspolului.

Expertul institutului IDIS Viitorul, Rosian Vasiloi, consider─â c─â decizia a fost luat─â cu ceva timp ├«n urm─â, iar aceste negocieri au fost mimate pentru a prezenta c─â se negociaz─â. Expertul a mai ad─âugat c─â autorit─â┼úile de la Chi┼čin─âu cedeaz─â. ÔÇťNoi nu discut─âm reglementarea politic─â ┼či prin asta cre─âm precedente periculoase pentru Republica Moldova ┼či legifer─âm tacit independen┼úa transnistriei. Acest mecanism creeaz─â premise noi pentru fina┼úarea regimului de acolo, deoarece ei nu vor pl─âti ├«n bugetul de stat al Republicii Moldova ├«n urma ├«nmatricul─ârii automobilelor ├«n regimul nou, astfel va fi finan┼úat regimul de la Tiraspol ┼či indirect va fi fina┼úat─â ┼či armata de acoloÔÇŁ, a conchis Vasiloi.

Oazu Nantoi, expert al Institutului de Politici Publice, consider─â c─â aceast─â decizie a autorit─â┼úilor nu influen┼úeaz─â cu nimic la re├«ntregirea celor dou─â maluri ale Nistrului. ÔÇťTo┼úi agen┼úii economici care activez─â ├«n transnistria ┼či sunt ├«nregistra┼úi ├«n Republica Moldova pot exporta f─âr─â probleme, f─âr─â ca cineva s─â le cear─â vreun certificat. Nu ├«n┼úeleg de ce pentru autovehicule sunt necesare aceste pl─âcu┼úe neutre. Este o cedare din partea Chi┼čin─âului, care va duce la institu┼úionalizarea regimului separatist,ÔÇŁ a declarat Oazu Nantoi pentru TVR MOLDOVA.

Expertul consideră că este o tentativă de a merge pe calea precedentelor pentru a impune exemplul Ucrainei în cazul Donbasului.

În urma negocierilor, s-a decis cum vor fi admise autovehiculele din transnistria în traficul internaţional.

Potrivit expertului din cadrul Centrului Analitic ÔÇ×Expert-GrupÔÇŁ, Sergiu Gaibu, ÔÇťmecanismul va avea trei regimuri de ├«nmatriculare a automobilelor. Standard – cu numere ale Republicii Moldova, de care pot beneficia cet─â┼úenii de pe malul drept al Nistrului, regimul de numere transnistrene, cu care pot circula liber ┼či pe malul drept al Nistrului, cu toate consecin┼úele de lips─â a ├«nregistr─ârii ├«n registrele na┼úionale ┼či se mai propune unul, hibrid – numere neutre, cu care transninstrenii s─â poat─â circula peste hotare ┼či care nu vor avea simbolica Republicii MoldovaÔÇŁ.

TVR Moldova | Vicepremierul pentru Reintegrare: Jurnali┼čtii ┼či societatea civil─â trebuie s─â aib─â acces liber ├«n st├ónga Nistrului

Societatea civil─â ┼či jurnali┼čtii trebuie s─â aib─â acces liber ├«n st├ónga Nistrului ca s─â se informeze corect. Iar Chi┼čin─âul duce tratative cu Tiraspolul pentru realizarea acestui obiectiv. ├Äntr-un interviu pentru Moldpres, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a men┼úionat c─â dialogul dintre cele dou─â maluri s-a ├«mbun─ât─â┼úit.

„├Äncerc s─â conving colegii de la Tiraspol s─â stimul─âm interac┼úiunea dintre cei care ├«ncearc─â s─â promoveze lucrurile, dar nu limitat sau selectiv. Societatea civil─â trebuie s─â aib─â acces pe malul st├óng s─â poat─â fi informat─â corect ┼či din surse directe”, a precizat┬áCristina Lesnic.

Lesnic a mai spus c─â ├«n acest an va fi pus accent pe implementarea acordurilor semnate ├«ntre Chi┼čin─âu ┼či Tiraspol:┬á„Lucrurile care noi le purt─âm ├«n cadrul dialogului, cel pu┼úin denot─â c─â dinamica este pozitiv─â, c─â se dore┼čte s─â avem lucruri implementate. Scopul nostru nu este s─â avem doar documente semnate, noi vorbim despre lucruri care reprezint─â un con┼úinut valoric real”.

Totodat─â,┬ávicepremierul pentru Reintegrare a reiterat pozi┼úia Chi┼čin─âului ca trupele militare ruse trebuie s─â fie retrase ├«n mod urgent de pe teritoriul ┼ú─ârii noastre.

„Noi nu ne dorim ca pe teritoriul Republicii Moldova s─â existe trupe, nu ne dorim pentru c─â reprezint─â un impediment pentru reintegrarea ┼ú─ârii”, a subliniat┬áCristina Lesnic.

Reprezentantului special al OSCE pentru regiunea transnistrean─â, Franco Frattini, a anun┼úat c─â ar putea convoca urm─âtoarea rund─â de negocieri ├«n formatul „5+2” ├«n luna mai. Asta dup─â ce a efectuat o vizit─â ├«n Moldova.